Țările care au condamnat cel mai dur războiul lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Temeri că SUA vor extinde operațiunile și în alte state

Războiul lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului a fost condamnat de numeroase state din sudul global, care au calificat operațiunile drept ilegale și au criticat atacurile asupra liderilor iranieni, potrivit unor declarații oficiale și analize internaționale.

China a afirmat că este inacceptabil „să fie ucis în mod flagrant liderul unui stat suveran”, în contextul eliminării liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, relatează The Guardian.

Numeroase state au susținut că negocierile dintre Washington și Teheran privind programul nuclear și capacitățile balistice ale Iranului nu au avut șansa de a se încheia înainte de începerea bombardamentelor.

Condoleanțe și apeluri la respectarea dreptului internațional

Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a transmis condoleanțe pentru moartea liderului iranian și a invocat normele dreptului internațional.

„Dreptul internațional interzice în mod clar vizarea șefilor de stat”, a declarat Sharif.

Israelul spune că a ucis doi ofițeri de informații iranieni de rang înalt la Teheran

Șeful diplomației iraniene spune că „nu există nicio problemă” cu liderul suprem. Pete Hegseth anunțase că acesta este rănit „și probabil desfigurat”

Președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, a pus sub semnul întrebării justificarea „preventivă” invocată pentru război.

„Autoapărarea este permisă doar ca răspuns la o invazie armată. Nu poate exista o soluție militară pentru probleme care sunt în mod fundamental politice”, a afirmat Ramaphosa.

Critici din America Latină și Asia

Brazil a transmis că are „grave îngrijorări” privind conflictul.

„Atacurile au avut loc în timpul unui proces de negociere între părți, care reprezintă singura cale viabilă către pace”, a precizat guvernul brazilian.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a condamnat la rândul său ofensiva și a susținut că aceasta a fost „instigată” de premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Ministrul de externe al Omanului, Badr Albusaidi, a afirmat că un acord diplomatic era aproape înaintea izbucnirii conflictului.

„Îndemn Statele Unite să nu se implice și mai mult. Acesta nu este războiul vostru”, a declarat Albusaidi.

Potrivit presei de stat din Oman, două drone au fost doborâte, iar o alta s-a prăbușit în apropierea portului Salalah.

Reacții din Cuba, Malaysia și Indonesia

Cuba a acuzat Washingtonul și Israelul că pun în pericol stabilitatea internațională.

„Încă o dată, Statele Unite și Israelul amenință și pun în pericol în mod grav pacea, stabilitatea și securitatea regională și internațională”, a transmis guvernul cubanez.

Malaysia a condamnat, de asemenea, atacurile, afirmând că disputele internaționale trebuie rezolvate prin dialog.

„Disputele trebuie soluționate prin dialog și diplomație”, au declarat autoritățile malaysiene.

Indonesia a transmis că „regretă profund” eșecul negocierilor cu Iranul, iar președintele indonezian s-a oferit să meargă la Teheran pentru a relansa dialogul.

Consiliul Ulema din Indonezia, organizație a clericilor musulmani din țară, a cerut guvernului să se retragă din inițiativa internațională de securitate pentru Gaza cunoscută drept Board of Peace.

Analize: conflictul, comparat cu intervenții occidentale anterioare

Analiști citați în relatări internaționale au afirmat că războiul este perceput în sudul global în contextul intervențiilor occidentale din Irak și Libia, precum și al războiului Israelului din Gaza început în 2023.

Profesorul Siphamandla Zondi, de la Universitatea din Johannesburg, a declarat: „Acesta este un război de dominație și subordonare, prin urmare are accente și motive imperialiste. Face lumea nesigură pentru noi toți.”

Autorul Amitav Acharya a afirmat că multe state din sudul global ar putea căuta alianțe pentru a contrabalansa influența americană.

„Multe țări din sudul global vor căuta o coaliție de puteri care să se opună Statelor Unite, deoarece acestea sunt percepute ca fiind atât de agresive și imperiale”, a spus Acharya.

Critica războiului nu înseamnă sprijin pentru regimul iranian

Fostul ministru de externe al Chile, Heraldo Muñoz, a afirmat că opoziția față de atacuri nu implică susținerea regimului de la Teheran.

„Condamn regimul teocratic iranian pentru natura sa dictatorială și represivă, dar aceste atacuri în curs reprezintă o încălcare a dreptului internațional”, a declarat Muñoz.

El a susținut că decizia Washingtonului ar avea și motivații interne.

„Motivațiile sunt mai degrabă de natură internă în Statele Unite, venind din partea unui președinte american care se simte întărit de extragerea militară reușită a lui Nicolás Maduro din Venezuela”, a afirmat fostul ministru.

Unii analiști au remarcat că administrația președintelui american Donald Trump nu a solicitat aprobarea Consiliului de Securitate al ONU și nici a Congresului SUA înainte de declanșarea operațiunilor militare.

Profesorul Oliver Stuenkel, de la Fundația Getulio Vargas din São Paulo, a declarat că în America Latină există temeri că Washingtonul ar putea extinde operațiunile și în alte state.

„Există sentimentul profund că dreptul internațional este erodat tot mai sistematic, iar acest lucru are consecințe serioase pentru multe state din sudul global, care sunt militar vulnerabile și care s-au bazat mult timp pe regulile și normele internaționale”, a afirmat Stuenkel.

Fosta ambasadoare a Pakistanului în Statele Unite, Maleeha Lodhi, a declarat că Washingtonul ar fi negociat cu Iranul fără intenția reală de a ajunge la un acord.

„Cine mai poate avea încredere acum în administrația Trump? Aceasta acționează unilateral, în totală sfidare a dreptului internațional și a normelor diplomației. Acest lucru se va întoarce împotriva lor”, a spus Lodhi.