Teama de o nouă mobilizare face ca tot mai mulți ruși să plece din țară

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Radio Free Europe/Radio Liberty relatează că există noi indicii privind o creștere a numărului de cetățeni ruși care ajung în Armenia, pe fondul temerilor legate de o posibilă nouă mobilizare pentru războiul din Ucraina.

Doi ani petrecuți ascunzându-se de autorități

Armenia a primit un număr mare de ruși care încercau să evite recrutarea în perioada 2022-2023. Acum, în condițiile în care se intensifică temerile că autoritățile de la Moscova ar putea lansa o nouă campanie de mobilizare pentru a suplini pierderile armatei, cifrele arată din nou o creștere a sosirilor.

Rușii se tem de o nouă mobilizare după alegeri. Putin acuză ”un atac informațional al adversarului”, dar precedentul din 2022 alimentează panica

Cât de vulnerabilă este Germania în fața sabotajelor și atacurilor asupra infrastructurii

Semnale asemănătoare au apărut și în alte state care au primit numeroși cetățeni ruși după începutul invaziei la scară largă asupra Ucrainei. Datele sunt însă incomplete și, în unele situații, contradictorii. Dacă Kremlinul va decide o nouă mobilizare, există posibilitatea ca aceasta să fie amânată până după alegerile parlamentare programate luna viitoare, ceea ce le-ar putea oferi mai mult timp celor care încearcă să evite recrutarea.

Rasohin și-a povestit experiența Serviciului armean al RFE/RL din Erevan, oraș în care s-a format în ultimii ani o comunitate importantă de cetățeni ruși plecați din cauza războiului și a climatului tot mai represiv din țara condusă de Vladimir Putin.

Viața sa s-a schimbat complet în urmă cu doi ani, când, confruntat cu probleme financiare, a decis să semneze voluntar un contract cu armata rusă. I s-a spus că urma să lucreze ca mecanic auto, dar a descoperit foarte repede că realitatea era cu totul alta.

„Sergentul a râs de mine. Mi-a spus „Ai fost păcălit. Cu o probabilitate de 95 la sută te vor trimite pe linia frontului. Să nu speri la altceva” ”, a povestit Rasohin.

El spune că a fugit din unitatea militară și a rămas ascuns timp de doi ani. La fiecare câteva luni își schimba locul în care stătea pentru a nu fi descoperit. În cele din urmă, a fost prins de poliția militară.

În loc să accepte să ia arma și să fie trimis la război, Rasohin spune că a preferat să ajungă în fața instanței, deși știa că dezertorii pot primi pedepse de până la 15 ani de închisoare.

În perioada în care își aștepta procesul, a hotărât să cumpere un bilet de tren spre Belarus și să încerce să părăsească Rusia.

„Mi s-a recomandat să cumpăr biletul cu numerar cu o oră înainte de plecare, pentru ca autoritățile să nu aibă timp să verifice datele. Când eram la casa de bilete, a venit un bărbat în uniformă militară și a luat niște documente. Din câte am înțeles, era lista pasagerilor care aveau bilete. Eu încă nu îmi cumpărasem biletul în acel moment și poate că asta m-a salvat”, a spus el.

Rasohin speră că povestea sa îi va convinge și pe alți ruși că există modalități prin care pot părăsi țara și pot evita serviciul militar.

Cifrele din Armenia încep din nou să crească

Statisticile oficiale indică o creștere a numărului de cetățeni ruși care intră în Armenia. După anunțarea mobilizării din septembrie 2022, peste 500.000 de ruși au ajuns în Armenia cu vize turistice numai în primele șase luni ale anului 2023.

În anii următori, numărul acestora a scăzut, ajungând anul trecut la aproape 340.000. Tendința s-a schimbat însă din nou. Între ianuarie și iunie 2026, aproximativ 417.000 de cetățeni ruși au intrat în Armenia. Cifra nu demonstrează, în sine, existența unui nou exod. O parte dintre persoanele care intră în țară sunt turiști și se întorc ulterior în Rusia. Un alt indicator oferă însă o imagine mai clară.

Între ianuarie și mai 2026, numărul cetățenilor ruși care au intrat în Armenia a fost cu aproximativ 7.000 mai mare decât numărul celor care au plecat.

Diferența este neobișnuită în comparație cu anii precedenți și devine semnificativă dacă este raportată la numărul rușilor care locuiesc oficial în Armenia. Potrivit datelor oficiale din decembrie anul trecut, aproximativ 43.000 de cetățeni ruși aveau permise de ședere în această țară.

O creștere a numărului celor care aleg să rămână ar putea pune presiune și asupra pieței imobiliare, iar primele semnale au început deja să apară.

Chiriile din Erevan cresc din nou

Publicația rusă independentă Vyorstka relata în luna iulie că agenții imobiliari din Erevan observaseră o creștere puternică a cererii pentru locuințe venită din partea cetățenilor ruși.

Informația a fost confirmată și de agenți imobiliari care au discutat cu Serviciul armean al RFE/RL, deși majoritatea nu au dorit să fie citați. Un agent care a acceptat să fie identificat doar după prenumele Gevorg a descris o schimbare vizibilă a pieței.

„Din ceea ce observ și din statisticile mele locale, prețurile au crescut cu aproximativ 30 la sută. În cazul chiriilor, creșterea ajunge până la 50 la sută”, a afirmat acesta. Potrivit lui, situația este „foarte asemănătoare cu cea din 2022”.

Evoluția este cu atât mai interesantă cu cât inversează tendința observată anterior. Publicația independentă The Insider relata în iulie că, până în 2025, piața chiriilor din Armenia se stabilizase.„Experții constată o scădere de 30 la sută a tarifelor față de nivelurile maxime înregistrate la începutul războiului la scară largă”, nota publicația.

Acum, piața pare să fi intrat din nou pe o traiectorie ascendentă, iar una dintre posibilele explicații este revenirea unui număr mai mare de cetățeni ruși în Armenia.

Date contradictorii la frontiera dintre Rusia și Georgia

În perioada 2022-2023, Armenia nu a fost singura destinație aleasă de rușii care încercau să evite mobilizarea. Georgia s-a numărat printre principalele țări către care s-au îndreptat aceștia, iar imaginile filmate cu drone au surprins atunci coloane uriașe de mașini la frontieră.

Pe 18 august, datele oficiale ruse au atras din nou atenția după ce autoritățile au anunțat că peste 20.000 de persoane traversaseră într-o singură zi principalul punct de frontieră dintre Rusia și Georgia.

Potrivit informațiilor ruse, o „dinamică similară” fusese observată timp de mai multe zile, iar nivelul era „semnificativ mai mare decât datele înregistrate în aceeași perioadă din anii precedenți”.

Autoritățile georgiene au contestat însă aceste cifre. Într-un comunicat publicat pe 19 august, acestea au precizat că aproximativ 7.900 de cetățeni intraseră în Georgia prin respectivul punct de trecere într-un interval de 24 de ore început la ora 9 în dimineața zilei de 18 august.

Este posibil ca diferența să provină din intervalele de timp utilizate pentru calcularea datelor, însă situația rămâne neclară. Atunci când jurnaliștii Serviciului georgian al RFE/RL au ajuns la frontieră pe 20 august, nu au găsit semne ale unor blocaje masive sau ale unui exod asemănător celui din 2022.

„Am venit și în 2022, iar atunci oamenii așteptau zile întregi. Astăzi, când am trecut, în fața noastră erau doar trei sau patru mașini pe partea rusă”, a povestit o tânără din Rusia după trecerea frontierei.

Temerile legate de mobilizare ajung și în Asia Centrală

Relatări asemănătoare au apărut și în Asia Centrală, unde persoane cu dublă cetățenie ar fi început să se întoarcă din Rusia din cauza temerilor privind o posibilă nouă recrutare militară.

Serviciul kârgâz al RFE/RL a discutat cu o femeie care a solicitat să îi fie protejată identitatea din motive de securitate. Aceasta locuise în Rusia timp de peste 20 de ani și obținuse cetățenia rusă atât pentru ea, cât și pentru copiii săi.

„Când am auzit că ar putea exista o mobilizare în masă în toamnă, primul lucru la care m-am gândit a fost fiul meu, care are deja peste 20 de ani. Atunci ne-am întors în țara noastră”, a povestit femeia. Un reprezentant al comunității kârgâze din Rusia, a cărui identitate nu a fost dezvăluită din motive de securitate, susține că astfel de cazuri devin tot mai numeroase.

„Kârgâzii pleacă din Rusia în alte locuri, inclusiv în Kârgâzstan, din cauza diferitelor presiuni. În Kârgâzstan există și dezvoltare economică și sunt create locuri de muncă, astfel că mulți aleg să se întoarcă”, a declarat acesta. El a relatat și cazul unei persoane cu cetățenie rusă care se pregătea să plece în Kârgâzstan.

„Recent, când un cunoscut de-al meu care are cetățenie rusă pleca spre Kârgâzstan, i s-a spus la frontieră „Dacă nu te întorci, casa și proprietățile tale de aici vor fi confiscate”. Unii dintre ei spun că nu se vor mai întoarce, chiar dacă au cetățenie. Își vând casele și pleacă”, a adăugat reprezentantul comunității.

Nu toți cei care au două cetățenii intenționează însă să părăsească Rusia. Unii au încercat să intre în armată în timpul mobilizării precedente, dar au fost respinși din motive medicale sau din alte cauze și consideră că nu vor fi recrutați nici în cazul unei noi campanii.

„Oamenii au atitudini diferite. Sunt și persoane care își amintesc mobilizarea precedentă și rămân calme. Spun „Chiar dacă ești chemat, nu înseamnă că te vor lua” ”, a explicat acesta.

Deocamdată, datele din Armenia, informațiile de la frontiera georgiană și relatările din Asia Centrală nu demonstrează existența unui nou exod de amploarea celui produs în 2022. Ele arată însă că teama unei noi mobilizări este prezentă în rândul unei părți a populației ruse și că tot mai multe persoane analizează din nou posibilitatea de a părăsi țara înaintea unei eventuale noi campanii de recrutare.