Tensiunile dintre Turcia și Grecia intră într-o nouă etapă. Șefii serviciilor de informații din Turcia și Grecia s-au întâlnit la Atena

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Ibrahim Kalin, directorul Organizației Naționale de Informații din Turcia, a avut săptămâna trecută discuții în capitala Greciei cu omologul său elen, Themistoklis Demiris. Cei doi au discutat despre relațiile bilaterale și despre modalitățile de abordare a mai multor probleme din regiunea mediteraneeană. Printre subiectele menționate s-au aflat NATO, terorismul, criminalitatea și migrația neregulamentară, potrivit TRT Haber, canal al radiodifuzorului public Turkish Radio and Television Corporation.

Discuțiile au vizat, de asemenea, războiul dintre Statele Unite și Iran, situația din Gaza, precum și evoluțiile din Libia, Liban și Siria. Presa elenă a relatat miercuri că cei doi directori au avut această întâlnire discretă săptămâna trecută, însă niciuna dintre părți nu a făcut un anunț oficial. Data exactă a întrevederii nu a fost dezvăluită.

Alimentele din pachețel care pot deveni o problemă după câteva ore în ghiozdan

Spania va avea parte de prima grevă generală din ultimii 14 ani pe 11 noiembrie. Care sunt motivele

Nu este clar când s-au întâlnit ultima dată Kalin și Demiris. Publicația greacă To Vima a relatat că cei doi ar fi trebuit să se întâlnească în timpul vizitei din 2024 în Turcia a premierului grec Kyriakos Mitsotakis, însă declarația comună turco-elenă publicată atunci nu a menționat o asemenea întrevedere.

De ce este importantă întâlnirea dintre cele două state membre NATO

Turcia și Grecia sunt membre NATO, dar au fost rivale de-a lungul timpului, principalele neînțelegeri fiind legate de disputele privind delimitarea zonelor maritime din Marea Egee și Marea Mediterană, spațiul aerian și explorarea resurselor energetice.

În centrul disputei din Marea Egee se află divergențele privind frontierele maritime și spațiul aerian. Ankara consideră că intenția Greciei de a extinde limita apelor teritoriale la 12 mile marine reprezintă o revendicare maximalistă, care i-ar permite să controleze peste 70% din mare. Atena susține că revendicările sale respectă dreptul internațional și drepturile insulelor. Turcia avertizează de mult timp că o extindere unilaterală dincolo de actuala limită de șase mile marine ar reprezenta un casus belli. Rivalitatea s-a intensificat în ultimii ani, în timp ce Turcia și-a dezvoltat industria națională de apărare și capacitățile navale.

Turcia își înlocuiește în prezent submarinele vechi cu nave mai noi din clasa Reis, bazate pe un proiect german, și dezvoltă MILDEN, primul submarin proiectat în Turcia. Ankara analizează inclusiv posibilitatea dezvoltării unor submarine cu propulsie nucleară. Ministrul turc al Apărării, Yasar Guler, declara în aprilie că au început lucrările preliminare de proiectare, fezabilitate și planificare.

Grecia își consolidează apărarea cu sisteme israeliene

Grecia încearcă, la rândul său, să își consolideze capacitățile de apărare și a aprobat săptămâna trecută un acord în valoare de patru miliarde de dolari pentru achiziționarea a două sisteme israeliene de apărare antiaeriană, SPYDER și David’s Sling.

Israelul și Grecia și-au consolidat relațiile în ultimii ani, inclusiv în domeniul energiei și al turismului. În același timp, relațiile dintre Israel și Turcia s-au deteriorat pe fondul războiului din Gaza și al sprijinului acordat de Ankara guvernului sirian condus de președintele Ahmed al-Sharaa.

În luna iunie, Turcia a avertizat Grecia în legătură cu ceea ce a numit „o cursă a înarmării” în estul Mediteranei. Reacția Ankarei a venit pe fondul intensificării cooperării în domeniul apărării dintre Cipru, Grecia și Israel.

Problema Ciprului rămâne una dintre marile surse de tensiune

Unul dintre cele mai importante și mai vechi diferende dintre cele două țări este legat de divizarea Ciprului. Republica Cipru, cu populație majoritar greacă, și Grecia consideră partea turcă a insulei drept teritoriu ocupat, poziție care corespunde dreptului internațional și consensului internațional asupra acestei chestiuni. Relațiile dintre Grecia și Turcia rămân tensionate și dincolo de Marea Egee, în special în ceea ce privește Libia.

Ankara a susținut mult timp guvernul de la Tripoli în confruntarea cu generalul Khalifa Hifter, fapt care a provocat opoziția puternică a Atenei din cauza delimitărilor maritime și a controversatului acord privind granițele maritime semnat în 2019.

Mai recent, Turcia și-a modificat abordarea și a început să susțină un proiect de împărțire a puterii sprijinit de Statele Unite, care urmărește unificarea țării. Ca semnal al acestei schimbări diplomatice, ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a purtat luna trecută discuții cu reprezentanții ambelor administrații libiene.

Grecia încearcă să își consolideze relațiile cu ambele administrații din Libia

Grecia a făcut, la rândul său, demersuri pentru stabilirea unor relații cu ambele administrații din Libia, în mare parte din dorința de a limita migrația. Ministrul grec de Externe, Giorgos Gerapetritis, a vizitat Libia în iulie 2025 și a discutat despre relațiile bilaterale și migrația ilegală cu guvernul de la Tripoli. În martie, oficialul grec s-a deplasat la Benghazi, în estul Libiei, pentru redeschiderea consulatului Greciei.

Libia reprezintă unul dintre principalele puncte de plecare pentru migranții care încearcă să ajungă în Uniunea Europeană prin Grecia. Atena s-a opus public acordului de delimitare maritimă semnat în 2019 între Turcia și Libia, susținând că acesta ignoră drepturile insulelor grecești. În iulie 2025, Grecia a invitat guvernul de la Tripoli la discuții pe această temă.