The Economist: Rasturnarea lui Ponta, punctul CULMINANT al unei lupte incepute in 2003

news

Prestigioasa publicatie The Economist dedica un amplu comentariu recentelor evenimente din Romania, declansate in urma tragediei de la Colectiv. 

The Economist remarca tarele care au tinut tara pe loc, insa avertizeaza ca oamenii noi si nerabdarea populatiei pentru schimbari nu sunt conditii suficiente pentru a progresa. Iata mai jos articolul:

Schimbarea premierilor in Romania nu are nimic special. Schimbarea lor pe motive de coruptie sau incompetenta este fara precedent. Dar schimbarea intregului sistem politic disfunctional este inca o perspectiva descurajanta si indepartata, scrie The Economist in editia online. Insa de la demisia guvernului lui Victor Ponta saptamana trecuta, romanii incep sa simta o unda de optimism, dupa 25 de ani de progrese intermitente in construirea institutiilor si consolidarea statului de drept.

Cauza imediata este o tragedie – un incendiu urmat de o busculada in clubul bucurestean Colectiv, la sfarsitul lui octombrie, care a ucis 48 de oameni (54, conform celui mai recent bilant, n.red.) si a lasat zeci de persoane cu rani ingrozitoare, aminteste publicatia citata.

Dezastrul intruneste multe dintre caracteristicile care au tinut tara pe loc: iresponsabilitate (folosirea artificiilor intr-un subsol izolat fonic cu polistiren), incompetenta (clubul era prost administrat, iar serviciile de urgenta prost pregatite) si, aparent, coruptie (imobilul pare sa nu fi fost controlat corespunzator si sa nu fi avut autorizatiile necesare), scrie sursa citata.

Dupa incendiu, romanii au iesit in strada, intr-unele din cele mai mari proteste de la caderea comunismului. Sub sloganul ‘Coruptia ucide’, ei au cerut demisii si inculpari, dar si scaderea numarului de parlamentari, noi legi anticoruptie si salarii mai mari pentru functionari pentru a reduce tentatia mitei.

Institutiile au parut initial descumpanite. Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Romane a raspuns declarand ca tinerii ar fi mai in siguranta daca ar merge la biserici decat in cluburi. Si-a cerut scuze dupa aproape o saptamana. Prim-ministrul Victor Ponta a demisionat in cele din urma pe 4 noiembrie, aceasta fiind prima data in istoria post-comunista a Romaniei cand un lider a renuntat la functie la presiunea publica, noteaza The Economist.

Rasturnarea lui Ponta, adauga The Economist, este punctul culminant al unei lupte incepute in 2003, cand un Parchet independent, DNA, a fost infiintat la ordinul Uniunii Europene, la care Romania incerca sa adere. Desi mare parte din sistemul de justitie continua sa se impotriveasca reformelor, DNA este acum una dintre institutiile cele mai respectate ale Romaniei. Sustinuta puternic de UE si de SUA impotriva atacurilor politice interne, DNA si-a consolidat constant puterea de-a lungul anilor, punand capat prezumtiei de impunitate totala ce a marcat multa vreme clasa politica. Anul trecut a trimis in judecata 24 de primari, cinci parlamentari, doi fosti ministri si un ex-premier, ca si alte 1.000 de persoane, cu o rata de condamnare de peste 90%. DNA este condusa de Laura Codruta Kovesi, in varsta de 42 de ani, fostul procuror general al Romaniei (cel mai tanar numit vreodata si singurul cu un mandat intreg).

DNA il are in vizor si pe Victor Ponta. O ancheta care a durata 4 luni a condus la acuzatii de fals, spalare de bani si evaziune fiscala, toate datand din perioada anterioara intrarii sale in politica. Daca nu ar fi reusit sa-si pastreze imunitatea parlamentara, actiunile sale din perioada mandatului ar fi fost si ele in vizor. El neaga toate invinuirile si acuza DNA de razbunare politica, mai scrie The Economist.

Afectat de alte controverse (precum cea de presupus plagiat), Ponta a esuat in tentativa de a deveni presedinte la alegerile de anul trecut. A fost invins de austerul Klaus Iohannis, primarul cu mai multe mandate al Sibiului, un infloritor oras transilvanean. Alegerea unui etnic german protestant a insemnat o indepartare binevenita de la etno-nationalismul febril care a marcat parti din spectrul politic romanesc dupa caderea comunismului.

Presedintele Iohannis a desemnat acum ca prim-ministru un tehnocrat, pe Dacian Ciolos, un fost comisar european pentru agricultura. In ipoteza ca va obtine votul de investitura al parlamentului (ceea ce este foarte probabil, avand in vedere cat de zguduite sunt partidele politice de revoltele din ultimele zile), Ciolos va conduce guvernul pana la alegerile legislative din decembrie 2016. In aceasta perioada, el poate forma nucleul unei noi grupari, aducandu-i in viata politica oficiala pe protestatarii din strada, care pana acum au evitat contactul cu partidele politice, adauga publicatia citata.

Oameni noi la varf si nerabdarea populatiei fata de trecut sunt conditii necesare pentru ca Romania sa devina un stat european modern. Nu insa si suficiente. Crearea de institutii este dificila intr-o tara careia ii lipseste traditia lor. Intrebati-i pe greci, concluzioneaza The Economist.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

Mai mult despre: , ,

Comentarii: