Manifestanții au venit cu pancarte și au scandat mesaje împotriva PSD, partidul care a introdus amendamentul contestat privind încetarea mandatului în cazul persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o incompatibilitate sau un conflict de interese.
Este al doilea protest organizat în această săptămână la Timișoara pe această temă. Miercuri seara, câteva sute de persoane s-au adunat în aceeași zonă centrală a orașului pentru a-l susține pe Dominic Fritz și pentru a contesta modificările aduse Legii integrității.


Foto: Expres de Banat
Noul protest are loc la o zi după publicarea motivării deciziei CCR, care oferă detalii despre modul în care Curtea consideră că noua lege poate fi aplicată și unor situații juridice începute înainte de intrarea sa în vigoare.
Judecătorii constituționali afirmă că legea nouă se aplică nu doar situațiilor juridice care apar după intrarea sa în vigoare, ci și „efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute”.
CCR consideră că, în cazul unei situații de conflict de interese sau incompatibilitate ale cărei efecte juridice nu s-au epuizat, este vorba despre o „situație în curs”, asupra căreia noua reglementare poate produce efecte.
Curtea argumentează că norma nu ar introduce retroactiv o nouă sancțiune personală pentru o faptă din trecut, ci ar pune capăt unei funcții sau unui mandat a cărui integritate a fost afectată de o încălcare constatată definitiv.
„Practic, norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului funcției, ci întrerupe/încetează de drept funcția care a fost viciată prin fapta titularului său”, se arată în motivare.
CCR mai susține că „o situație de conflict de interese sau stare de incompatibilitate ale cărei efecte juridice nu s-au epuizat se proiectează și afectează integritatea funcției, demnității publice ori a mandatului”.
Miza este mandatul actual al lui Dominic Fritz. Președintele USR a pierdut definitiv, în iunie, procesul prin care contestase raportul Agenției Naționale de Integritate care îl declarase în conflict de interese administrativ.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul lui Fritz și a menținut hotărârea Curții de Apel Timișoara, validând astfel raportul ANI.
În forma legislației existente la momentul deciziei definitive, conflictul de interese constatat în cazul lui Fritz nu ducea la pierderea mandatului în curs. USR sublinia atunci că situația juridică a lui Fritz era una de conflict de interese, nu de incompatibilitate, iar sancțiunea nu presupunea încetarea actualului mandat de primar.
Amendamentul introdus ulterior în Legea integrității schimbă însă acest regim și prevede încetarea mandatului în termen de 30 de zile în asemenea situații, inclusiv pentru cazurile ale căror efecte juridice sunt încă în curs. CCR a decis că această prevedere este constituțională.
Cazul datează din primul mandat al lui Dominic Fritz.
ANI a stabilit în 2024 că primarul Timișoarei s-a aflat în conflict de interese administrativ după ce, în noiembrie 2020, imediat după preluarea mandatului, a aprobat un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal și l-a înaintat Consiliului Local.
Documentația tehnică pentru beneficiarul PUZ-ului fusese realizată de firma arhitectului și consilierului local USR Răzvan Negrișanu, care împrumutase campania electorală a lui Dominic Fritz din 2020 cu 25.000 de lei.
Fritz a susținut că arhitectul nu era beneficiarul PUZ-ului, ci doar realizase documentația pentru un client, și că proiectul parcursese deja etapele administrative înainte ca el să devină primar. Potrivit explicațiilor sale, în primele zile de mandat a semnat din nou un referat care fusese deja aprobat de predecesorul său, Nicolae Robu, pentru ca documentația să poată ajunge în noul Consiliu Local. El a mai precizat că împrumutul de 25.000 de lei acordat campaniei a fost restituit după rambursarea cheltuielilor electorale de către Autoritatea Electorală Permanentă.
Fritz a contestat raportul ANI, dar a pierdut atât la Curtea de Apel Timișoara, în februarie 2026, cât și definitiv la Înalta Curte, în iunie.
Primarul a anunțat ulterior că va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului.