Ținta de 15 miliarde. Fondurile europene sunt șansa României în 2026

Anul 2026 nu va fi unul roz din punct de vedere economic. Măsurile de ajustare fiscală vor continua să aibă efect negativ asupra creșterii PIB-ului, chiar dacă per total sunt necesare pentru a ține România pe linia de plutire și a ne îndepărta de spectrul intrării în incapacitate de plată. România are însă un as în mânecă: cele mai mari fonduri europene pe care le-am avut vreodată la dispoziție.

Asta chiar în condițiile în care ne-am bătut joc de banii europeni din Planul Național de Reconstrucție și Reziliență (PNRR) și am pierdut 7 miliarde de euro, rămânând cu doar 21.5 miliarde.

România își propune să absoarbă pentru 2026 nu mai puțin de 15 miliarde de euro, adică dublul celui mai bun an la acest capitol, după cum o spune ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pâslaru.

Instanța decide că TikTok poate continua să funcționeze în Canada. Cel puțin deocamdată

Guvernul german se opune participării țării la consiliul pentru pace al lui Trump. Nici Slovenia nu va accepta invitația

„Ţinta noastră pentru 2026 este dublarea maximului istoric de atragere a fondurilor europene. Minimum 15 miliarde de euro care să ajungă în investiţii cheie în spitale, şcoli, autostrăzi, infrastructură locală şi competitivitate economică. Pe baza absorbţiei şi a creşterii ritmului din ultimele 6 luni, este cu adevărat posibil. Un efort colectiv, patriotic dacă vreţi, prin care modernizăm împreună România. Un parteneriat larg, care poate arăta că se poate şi în România”, a declarat ministrul.

Vom reuși? E foarte-foarte greu să luăm toată suma, mai ales că trebuie să ne facem temele în primul rând pe PNRR până în august, când programul se termină.

Pentru PNRR, Comisia a fixat calendarul foarte strâns: toate „ținte și jaloane” trebuie îndeplinite până la 31 august 2026, iar ultima cerere de plată trebuie depusă până la 30 septembrie 2026, cu plăți finale până la 31 decembrie 2026. Asta înseamnă că, practic, investițiile și reformele care nu sunt „gata de verificat” până la final de vară în 2026 riscă să nu mai fie plătite.

În paralel, pe celelalte fonduri, cele multianuale, pe politica de coeziune 2021–2027, România are alocate 31,5 miliarde euro, dar regula de dezangajare „N+3” face ca sumele angajate anual să trebuiască cheltuite în câțiva ani; pentru alocările din 2023, presiunea maximă se simte tocmai în 2026. Alte riscuri de pierdere.

Cu toate astea, ministerul Fondurilor Europene s-a mișcat bine în 2025, reușind niște recorduri de absorbție.

„La rata de absorbţie curentă (sume solicitate Comisiei Europene) performanţa este şi mai remarcabilă – de la 3 miliarde (9,91%) am sărit la 6,3 miliarde (20,4%). Asta înseamnă o dublare a absorbţiei în ultimele 6 luni. Pentru sceptici, chiar şi la rata de absorbţie efectivă (rambursări de la Comisia Europeană) am găsit 2,9 miliarde adică 9,41% (acumulată în 4 ani şi jumătate) şi am reuşit să o ducem la 5,2 miliarde adică 16,6% în doar 6 luni. Adică 2,3 miliarde euro intraţi în conturile statului în această perioadă”, a spus recent același ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Ce ar însemna 15 miliarde în 2026? Ar însemna aproximativ 12% din veniturile statului. O sumă imensă.

Suplimentar, acestea sunt în primul rând investiții în economie. În autostrăzi, în fabrici moderne, în surse de energie, în clădiri și așa mai departe. Investiții care vor rostogoli alte miliarde în economie.

România are o șansă unică de a evita mari probleme economice cu ajutorul acestor fonduri. Să sperăm că suntem destul de deștepți să le folosim cât mai mult.