„Toti se tem de Scutea. Ca e #rezist, de aia, ca e incapatanata si inflexibila si ca vrea militarie si munca multa”. Jurnalista Ioana Ene Dogioiu dezvaluie mizele noului razboi din Justitie

analize

Jurnalista Ioana Ene Dogioiul o buna cunoscatoare a culiselor din sistemul de justitie, isi afirma sustinerea pentru Gabriela Scutea. Ea a fost respinsa de Sectia de procurori a CSM pentru functia de procuror general, insa avizul este consultativ.

Dogioiu afirma ca Gabriela Scutea a fost, „cel mai probabil”, cea care l-a avertizat pe Klaus Iohannis ca Guvernul Grindeanu pregatea ordonante de urgenta pentru amnistie si gratiere.

„Deci eu, ca titulara de creier inca activ, trebuie sa cred ca Gabriela Scutea, unul dintre cei mai dedicati procurori #rezist, la toate protestele, in tara si la Bruxelles, pe scarile instantelor si prin memorii, militanta, cu toate riscurile asumate, impotriva hacuirii legilor justitiei si a codurilor penale, impotriva infiintarii SS, detestata maxim de Tudorel, cel mai probabil avertizor in scandalul ‘elefantilor’, este sustinuta acum de penali si de SS sa devina procuror general.

Si trebuie sa cred ca atat de tare se lupta SS si penalii sa puna procurorul #rezist in fruntea procurorilor ca se napustesc cu anchete impotriva jurnalistilor si a sectiei de procurori din CSM care este nici mai mult nici mai putin decat tarata la Adina Florea, ca un fel de pastisa a LCK. Eu trebuie sa cred ca Adina Florea se da de ceasul mortii sa puna in fruntea procurorilor un procuror #rezist. Norocul nostru ca sectia de procurori din CSM e vigilenta si se lupta eroic sa nu puna procurorul #rezist.

Asta e noaptea mintii! De fapt e fix pe dos. Toti se tem de Scutea. Ca e #rezist, de aia, ca e incapatanata si inflxibila, ca nu e de gasca si ca vrea militarie si munca multa. Si de aia toti vor sa o linseze. Unii mai inteligent, sarutand-o pentru a o face nefrecventabila si dubioasa pentu ceilalti, altii cu avize negative ridicole. Uite de asta si cred ca Scutea poate face treaba buna, o sustin, sper ca Iohannis sa o numeasca si cred ca toate victimizarile sunt teatru ieftin!
Cat despre marea napustire a SS, asta e fost impotriva lui Kovesi. Acum este o finala autobagare in seama a Adinei Florea care s-a inscris la concurul pentru un post la Inspectia judiciara. Pana si ea stie ca SS e gata si mai trebuie doar stinsa lumina. Si vrea sa se mai arate un pic utila in vederea transferului.

Cat desre alti baieti nervosi si insistenti, astept sa se desecretizeze pana la urma discutiile jandarmeriei din noaptea de 10 august. Cine stie…. Hai sa vedem cine isi pune mana cap dupa postarea asta”, a scris Ioana Ene Dogioiu pe Facebook.

Citeste si: CSM, reactie dura la adresa Adinei Florea. Acuzatii grave de „presiuni”, va fi sesizata Comisia Europeana

Asociatia ”Initiativa pentru Justitie”, condusa de Bogdan Pirlog, care a deschis dosarul 10 August, i-a cerut presedintelui Klaus Iohannis sa respecte avizele CSM atunci cand va decide numirea procurorilor sefi la DNA si DIICOT si a procurorului general.

„Va solicitam ca, in acord cu recomandarile Comisiei Europene, GRECO si Comisiei de la Venetia privind rolul cheie al Consiliului Superior al Magistraturii in procedura de desemnare a persoanelor care vor ocupa inaltele functii din Ministerul Public, sa respectati avizele Sectiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii si sa nu aruncati sistemul judiciar intr-o criza de natura a afecta grav justitia si statul de drept”, precizeaza asociatia procurorilor intr-un Apel public adresat presedintelui Klaus Iohannis.

Initiativa pentru Justitie sustine ca presedintele Iohannis ar trebui sa tina cont de avizele CSM pentru „buna functionare pe viitor a Ministerului Public si a parchetelor care il compun”, precum si a CSM, unde procurorul general este membru de drept, si pentru „a evita riscul unui nou raport MCV negativ”.

Pe 11 februarie, CSM a dat aviz negativ pentru Giorgiana Hosu si Gabriela Scutea, propunerile ministrului Catalin Predoiu pentru sefia DIICOT si a Parchetului General, si l-a avizat favorabil pe Crin Bologa, propunerea pentru conducerea DNA.

Sectia pentru procurori a CSM arata, in avizul negativ privind propunerea Gabrielei Scutea pentru functia de procuror general, ca, din analiza proiectului managerial si a raspunsurile date la interviu, aceasta nu a identificat problemele concrete cu care se confrunta Ministerul Public si nu a dat raspunsuri sustinute de o argumentare concisa si coerenta, „ceea ce denota o lipsa de viziune cu privire la modalitatea de rezolvare a dificultatilor intampinate de parchete”.

„Prin modul de raspuns la intrebarile adresate de catre membrii Sectiei pentru procurori, de multe ori aluziv, ambiguu, ezitant si bazat pe retorica excesiva, candidata a demonstrat ca nu detine capacitate de sinteza si nici capacitate de punere in practica a obiectivelor, ce par, astfel, asumate doar declarativ in cuprinsul proiectului scris”, arata Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii in hotararea prin care propunerea de numire a lui Scutea ca procuror general a primit aviz negativ.

Sectia pentru procurori considera ca Scutea nu a identificat problemele concrete.

„Din analiza proiectului managerial, coroborat cu raspunsurile la intrebarile adresate in cadrul interviului, Sectia pentru procurori apreciaza ca doamna procuror Gabriela Scutea nu a identificat problemele concrete cu care se confrunta Ministerul Public si nu a dat raspunsuri sustinute de o argumentare concisa si coerenta, ceea ce denota o lipsa de viziune cu privire la modalitatea de rezolvare a dificultatilor intampinate de parchete, indiferent de gradul de jurisdictie, premisa esentiala pentru asumarea unor obiective corespunzatoare”, mai arata sursa citata.

Sectia pentru procurori mentioneaza ca Scutea a folosit de multe ori, in incercarea de argumentare a raspunsului, exemple punctuale din activitatea practica, „ceea ce a diluat din substanta mesajului” si a dus la lipsa acestuia de consistenta, dovedind „o lipsa de viziune de ansamblu asupra aspectelor puse in discutie.

De asemenea, in problematicile gestionarii resurselor umane si a eficientizarii activitatii, solutiile prezentate sunt generice si nu au capacitatea de a rezolva problemele ivite.

Astfel, Scutea a dat exemplul lipsei de personal cu care se confrunta Parchetul de pe langa Tribunalul Braila, dar nu a fost in masura sa indice solutii concrete pentru remedierea acestei vulnerabilitati.

„Tot astfel, desi a mentionat in planul managerial ponderea ridicata a functiilor de conducere vacante si lipsa acestora de a atractivitate la nivelul parchetelor teritoriale, doamna procuror nu a oferit raspuns punctual, prin care sa indice masuri in competenta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, privitor la modalitatea de ocupare a acestor functii, ceea ce denota lipsa unei strategii etapizate in domeniul resurselor umane la nivelul Ministerului Public”, scrie in hotararea Sectiei pentru procurori a CSM.

Conform sursei citate, Gabriela Scutea a sustinut nevoia unor modificari legislative care sa asigure transferul competentei de delegare a procurorilor de la Sectia de procuri la procurorul general, dar nu a reusit sa argumenteze modul in care va folosi mai eficient acest instrument.

„De asemenea, desi in analiza SWOT doamna procuror retine ca punct slab numarul cauzelor vechi, determinata de discontinuitatea procurorilor desemnati pentru urmarirea penala, nu a identificat o solutie pentru stabilizarea personalului. Solicitata fiind sa faca aprecieri asupra eficientei sistemului judiciar romanesc in materie penala, avand in vedere ca doar sub 10% din cauze au o finalitate judiciara, iar numarul de cauze penale de solutionat in ultimii trei ani, respectiv 1,7 milioane, a ramas aproape constant, candidata a raspuns evaziv, nu a identificat acest fapt ca o vulnerabilitate si si-a exprimat rezerve ca pot fi identificate masuri adecvate pentru scaderea numarului de cauze nou inregistrate”, se mai arata in document.

Sursa citata adauga ca maniera de abordare a problematicii inregistrarilor ca dosar penal a tuturor sesizarilor prin 112 privind faptele ce se urmaresc la plangere prealabila a persoanei vatamate, a relevat necunoasterea realitatii la nivelul parchetelor de pe langa judecatorii

„De asemenea, intrebata fiind asupra unor domenii pe care le considera prioritare, pe langa cele actuale privind investigarea infractiunilor de spalare a banilor, evaziune fiscala si contrabanda, doamna procuror a oferit un raspuns general din care rezulta ca Ministerul Public trebuie sa-si concentreze eforturile pentru investigarea infractiunilor de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului si violenta in familie. Fara a mininaliza importanta combaterii fenomenului infractional in aceste domenii, Sectia remarca o concentrare a atentiei pe cauze de o complexitate mica sau cel mult medie, in detrimentul celor complexe si care produc emotie publica, precum traficul de persoane, infractiuni avand ca victime minori, lipsire de libertate sau infractiuni de mare violenta”, spune Sectia pentru procurori.

Conform aceleiasi surse, „doamna procuror Gabriela Scutea nu are o viziune pentru eficientizarea combaterii evaziunii fiscale care implica in mod necesar capacitatea de a dezvolta solutii noi”. Astfel, cu toate ca intensificarea activitatilor privind eficientizarea combaterii evaziunii fiscale constituie o preocupare majora a Ministerului Public, candidata a mentionat in timpul interviului ca introducerea unor investigatii financiare in vedere identificarii bunurilor pentru acoperirea prejudiciilor, desi este o masura buna, nu constituie o prioritate a mandatului sau.

De asemenea, intrebata despre problematica accesului parchetelor la bazele de date ANAF, element foarte important in verificarea si solutionarea cu celeritate a cauzelor, Scutea a raspuns evaziv.

„Din raspunsul oferit de catre doamna procuror care apreciaza ca operationalizarea Parchetului European (…) ar constitui un impediment in perspectiva unor modificari legislative ce ar viza o alta distribuire pe plan national a competentelor de investigare a infractiunii de evaziune fiscala, prin raportare la un anumit prag valoric, nu rezulta o cunoastere temeinica a competentelor acestei structuri infiintate la nivelul Uniunii Europene, aspect esential in contextul in care activitatea acesteia din urma in combaterea fraudelor impotriva intereselor financiare ale UE presupune o stransa colaborare cu autoritatile nationale de aplicare a legii”, mai scrie in document.

Referitor la protocolul de colaborare din 2009 dintre Parchetul de pe langa Inalta Curte Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii, Sectia apreciaza ca „din raspunsurile oferite nu rezulta existenta unei capacitati de analiza retrospectiva a candidatei, care impune identificarea de concluzii cu privire la acest aspect, mai ales prin raportare la considerentele deciziilor instantei de contencios constitutional pronuntate in materie, cu precadere cele arle Deciziei nr. 26/2019.

„Explicatiile oferite de catre candidata atunci cand i s-a solicitat sa isi expliciteze afirmatia din cuprinsul proiectului „procurorii cu functii de conducere trebuie sa orienteze procurorii cand sa actioneze”, prin raportare la principiul independentei in activitate al acestora, a relevat ca doamna procuror pretinde o cunoastere a succesiunii actelor procesuale efectuate de procurori in cauze si chiar sa faca o proprie evaluare a oportunitatii unor acte procesuale, precum o comisie rogatorie, ceea ce este inadmisibil intrucat reflecta un mod necorespunzator de intelegere a controlului ierarhic in Ministerul Public”, mai noteaza Sectia pentru procurori.

De asemenea, intrebata despre propunerile Sectiei pentru procurori de modificare legislativa in vederea inchiderii recomandarii MCV Numarul 1 din 2017, respectiv ca propunerile pentru numirea in functiile de rang inalt sa fie facute de catre Sectia pentru procurori cu avizul ministrului Justitiei, ori la propunerea ministrului Justitiei cu avizul conform al Sectiei, „doamna procuror a aratat ca nu cunoaste aceste propuneri” si a precizat ca, in opinia sa, recomandarile MCV sunt obligatorii.

„Fata de toate considerentele retinute mai sus, Sectia pentru procurori apreciaza ca doamna procuror Gabriela Scutea nu indeplineste exigentele necesare din perspectiva numirii in functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”, mai arata Sectia.

Urmareste-ne si pe:

Mai mult despre:

Comentarii: