Traditii, obiceiuri si superstitii de Boboteaza. Ce „se face” si ce „nu se face” astazi

Boboteaza sau Botezul Domnului este sarbatorita in fiecare an, pe data de 6 ianuarie. In jurul acestei sarbatori au luat nastere multe traditii, insa putine dintre ele mai sunt respectate astazi. Boboteaza incheie perioada sarbatorilor de iarna si este momentul nasterii spirituale a Mantuitorului. Este ziua in care a fost botezat Iisus Hristos de catre Ioan Botezatorul.

Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezinta incheierea ciclului celor 12 zile ale Sarbatorilor de Iarna, care incep pe 25 decembrie, cu Nasterea Domnului sau Craciunul. In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan. Se spune ca Iisus nu a fost botezat pentru iertarea pacatelor lui, fiindca El era fara de pacat, ci pentru sfintirea creatiei.

Sarbatoarea Iordanului

Legenda de la care a pornit obiceiul sfintirii apelor se refera la faptul ca atunci cand Ioan Botezatorul a inceput procesiunea botezarii, diavolii au venit pe raul Iordanului pentru a o impiedica. In acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preotilor sa sfinteasca toate apele. Ca urmare, toti diavolii au cazut sub gheturi si s-au inecat. Dupa botezul lui Hristos, s-au deschis cerurile, iar Duhul lui Dumnezeu s-a coborat in chip de porumbel si a stat peste Iisus, in timp ce Tatal a spus: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care am Binevoit”. Botezul primit de catre Mantuitor are si un alt scop: Epifania, aratarea Sfintei Treimi, momentul in care Iisus Hristos avea sa fie descoperit de Sfantul Ioan si prin acesta, lui Israel, ca Fiul lui Dumnezeu si ca Mesia. Aceasta zi, in traditia populara, mai este numita si Sarbatoarea Iordanului, o sarbatoare dedicata purificarii apelor si naturii.

Superstitii la romani

Sarbatoarea Botezului Domnului cuprinde, pe langa sfintirea apei, o serie de obiceiuri populare dintre care cele mai des intalnite sunt intrecerea inot a barbatilor pentru a scoate din apa o cruce aruncata de preot si cel practicat de fete, care pun busuioc sub perna pentru a-si visa alesul. Boboteaza din 6 ianuarie, si ziua Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul praznuita in 7 ianuarie, marcheaza sfarsitul sarbatorilor de iarna si, totodata, al celor dedicate nasterii lui Hristos. La romani, ziua de Boboteaza cuprinde motive specifice sarbatorilor de Craciun. Astfel, in unele zone se colinda, se fac si se prind farmecele si descantecele, se afla ursitul, se fac proorociri despre noul an.

Aruncatul crucii in apa

La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca o cruce. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care reuseste sa ajunga primul la ea primeste binecuvantarea preotului si se considera ca va avea noroc tot anul.

In vechime, cel care gasea primul crucea si o aducea la mal primea si daruri de la domnitorul tarii si era tinut la mare cinste de catre ceilalti. Iordanitul femeilor este un alt obicei. In trecut, in satele din nordul tarii, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce luau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau, amenintandu-i cu aruncatul in apa.

In unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau. Se spune ca, in noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o ramurica de busuioc, pe care o pun sub perna.

Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an, spune traditia populara.

Traditia mai spune ca la Boboteaza nu se spala rufe. In aceasta zi sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut.

Traditii si obiceiuri de Boboteaza in lume

Catolicii celebreaza, pe 6 ianuarie, Epifania, care simbolizeaza anuntarea nasterii lui Hristos regilor magi, care au venit sa-l vada pe pruncul abia nascut, aducandu-i daruri, aur, smirna si tamaie.

In Franta, cu aceasta ocazie se serveste o placinta numita „la galette des rois”, care pe vremuri era impartita in tot atatea felii cati comeseni erau, plus una. Felia in plus, denumita „a Bunului Dumnezeu” sau „a Fecioarei”, era oferita primului sarac care aparea in fata familiei.

Un obicei actual consta in ascunderea unei figurine, reprezentand un rege mag, in interiorul placintei, iar cel dintre meseni care va descoperi figurina in portia sa va fi regele zilei.

In Belgia si in Olanda exista traditia prepararii unui desert cu crema de migdale, similar celui pregatit in Franta. Cel mai tanar dintre membri familiei se ascunde sub masa pentru a alege feliile pentru fiecare, iar cel desemnat regele zilei isi alege o regina. In timpul acestei zile, copiii strabat strazile intonand cantecul stelei si intra in case pentru a primi mandarine si bomboane.

In Spania sau in unele regiuni din Italia, copiii asteapta cadouri de la regii magi pe 6 ianuarie, zi dedicata petrecerii.