Traseiștii ”suveraniști” caută să amplifice teorii ale conspirației. Cer comisie de anchetă pentru presupusa întâlnire Bolojan–Simina Tănăsescu

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Inițiatorii vor să afle cine a organizat întâlnirea, de ce a fost folosit biroul președintelui Senatului, cine a participat și dacă au existat discuții sau comunicări referitoare la cauze aflate pe rolul CCR.

Demersul apare chiar înainte ca judecătorii constituționali să se pronunțe asupra unor sesizări care vizează noua legislație a integrității, proiect care a generat un conflict puternic între PSD, AUR, PNL și USR, inclusiv din cauza unui amendament care îl poate afecta direct pe primarul Timișoarei și liderul USR, Dominic Fritz.

Analiza de sânge care ar putea indica apariția cancerului cu ani înainte

Alertă în Marea Britanie: tractoarele produse în China și conectate la internet ar putea fi folosite pentru spionaj de regimul de la Beijing

PACE trebuie să strângă semnăturile unei treimi dintre senatori

Grupul condus de senatorul Ninel Peia (fost PSD, apropiat de gruparea Firea-Pandele) nu poate înființa singur comisia. Potrivit Regulamentului Senatului, o asemenea structură poate fi cerută de cel puțin o treime din numărul senatorilor, după care plenul trebuie să voteze înființarea acesteia.

PACE – Întâi România intenționează să depună solicitarea la Biroul Permanent după strângerea semnăturilor necesare.

„Vă înaintăm solicitarea de înființare a unei Comisii parlamentare de anchetă a Senatului pentru verificarea împrejurărilor organizării și desfășurării întâlnirii dintre prim-ministrul României, domnul Ilie Bolojan, și președintele Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, desfășurată la data de 14 august 2026, în incinta Parlamentului României, precum și pentru evaluarea eventualelor consecințe instituționale ale acesteia”, se arată în proiectul pregătit de parlamentari.

Vor să afle cine a convocat întâlnirea și de ce a fost folosit biroul lui Abrudean

Lista obiectivelor propuse pentru comisie este extinsă.

Senatorii vor să stabilească ora, durata și locul exact al presupusei întâlniri, cine a cerut-o, cine a organizat-o sau a intermediat-o și cine a aprobat folosirea biroului oficial al președintelui Senatului.

Mircea Abrudean este președintele Senatului din iunie 2025.

Comisia ar urma să verifice și cine a intrat în zona respectivă a Parlamentului, inclusiv prin consultarea evidențelor administrative de acces și, în condițiile legii, a înregistrărilor sistemelor de supraveghere din spațiile comune.

Parlamentarii vor, de asemenea, să identifice eventuale documente, invitații, solicitări, note sau corespondențe între Guvern, Secretariatul General al Guvernului, Parlament și Curtea Constituțională privind organizarea întrevederii.

Miza principală: dacă s-a discutat despre dosare aflate la CCR

Unul dintre obiectivele comisiei ar fi verificarea eventualelor comunicări privind cauze aflate pe rolul Curții.

Proiectul precizează că ancheta nu ar trebui să intre în deliberările, opiniile sau voturile judecătorilor CCR, ci să stabilească doar dacă au existat discuții referitoare la dosarele aflate atunci în examinare.

Inițiatorii spun că vor să afle și dacă momentul presupusei întâlniri are vreo legătură cu cauzele de „interes public major” aflate la Curte.

„Activitatea Comisiei are ca obiect exclusiv stabilirea faptelor și împrejurărilor exterioare activității jurisdicționale a Curții Constituționale și evaluarea eventualelor consecințe instituționale asupra principiilor separației și echilibrului puterilor în stat, independenței jurisdicției constituționale, transparenței instituționale și colaborării loiale dintre autoritățile publice”, afirmă inițiatorii.

CCR a respins acuzațiile, dar nu a spus dacă întâlnirea a avut loc

Controversa a crescut după ce informațiile despre presupusa întrevedere au apărut în presă.

Curtea Constituțională a transmis ulterior că Simina Tănăsescu „respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal”.

Formularea CCR respinge ideea că dosarele ar fi fost discutate neoficial, dar nu răspunde întrebării dacă întrevederea dintre Bolojan și Tănăsescu a avut sau nu loc.

Nici presupusul loc al întâlnirii nu a fost explicat public până acum. Potrivit informațiilor apărute în presă și preluate în solicitarea de anchetă, discuția ar fi avut loc în biroul lui Mircea Abrudean din Parlament.

Legea integrității și cazul Dominic Fritz

Suspiciunile lansate în spațiul public au fost alimentate de faptul că CCR are pe rol sesizări referitoare la legislația integrității, unul dintre proiectele importante pentru îndeplinirea jaloanelor PNRR.

Controversa cea mai mare a fost provocată de un amendament PSD, susținut și de AUR în Comisia juridică, potrivit căruia persoanelor declarate definitiv incompatibile sau în conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi le-ar înceta mandatul în termen de 30 de zile.

Dominic Fritz a afirmat că textul îl vizează direct și l-a calificat drept neconstituțional, invocând caracterul retroactiv. În iunie 2026, Înalta Curte a pronunțat o hotărâre definitivă în dosarul său privind conflictul de interese.

George Simion a confirmat public că AUR a susținut amendamentul PSD și a declarat că Fritz „trebuie să meargă acasă”.

O altă dispută a vizat modul în care averile soților sau partenerilor demnitarilor trebuie incluse în noul sistem de declarații. PSD a cerut explicit ca partenerii care au un rol oficial sau semioficial să fie incluși în mecanismul de declarare.

Comisia ar avea 13 membri

Potrivit proiectului PACE – Întâi România, comisia de anchetă ar urma să aibă 13 membri, distribuiți potrivit configurației politice a Senatului: patru de la PSD, trei de la AUR, câte doi de la PNL și USR și câte unul de la PACE – Întâi România și UDMR.

Senatorul Ninel Peia, chestor al Senatului, susține că investigația nu ar trebui interpretată drept un atac asupra CCR.

„Constituirea acestei comisii nu reprezintă un atac împotriva unei instituții și nici împotriva unei persoane. Reprezintă exercitarea unei atribuții constituționale a Senatului în fața unei situații care poate afecta încrederea publică în funcționarea democratică a statului”, se arată în document.

PACE – Întâi România este un grup parlamentar care s-a poziționat în opoziție față de Ilie Bolojan și a inițiat sau susținut în ultimele luni mai multe demersuri parlamentare împreună cu AUR. În stenogramele Senatului apar inclusiv moțiuni inițiate în comun de cele două grupuri.