Tratamentele cu cea mai mare eficiență în combaterea obezității pot fi, de asemenea, asociate cu un risc mai ridicat de apariție a efectelor adverse

Adaugă ca sursă preferată pe Google

O concluzie importantă a cercetării a fost aceea că medicamentele împotriva obezității care au generat cele mai mari pierderi în greutate au fost, în general, asociate și cu efecte adverse mai severe. Printre acestea s-au numărat simptome gastrointestinale, oboseală și pierderea masei musculare slabe.

De asemenea, tratamentele care au produs cele mai spectaculoase rezultate privind scăderea kilogramelor au avut o probabilitate mai mare de a fi întrerupte de către pacienți, din cauza reacțiilor adverse sau a dificultăților asociate administrării pe termen lung.

Acordul nuclear dintre SUA și Arabia Saudită poate schimba echilibrul de putere în Orientul Mijlociu

Zuckerberg: ”Este important ca SUA și aliații săi să conducă ecosistemul de inteligență artificială open source”

Un aspect esențial evidențiat de analiză este faptul că pierderea în greutate obținută în perioada administrării medicamentelor nu s-a menținut după oprirea tratamentului.

Cercetările anterioare s-au concentrat în principal asupra rezultatelor privind reducerea greutății corporale, iar medicamentele împotriva obezității nu au fost comparate direct între ele în suficiente studii clinice comparative. Acest lucru a generat incertitudine cu privire la echilibrul general dintre beneficiile oferite de aceste terapii și riscurile asociate.

Din acest motiv, cercetătorii au realizat o analiză amplă pentru a evalua mai clar eficiența și siguranța tratamentelor disponibile.

Studiile incluse în această analiză au fost concepute în principal pentru a evalua pierderea în greutate, iar autorii cercetării au subliniat că sunt necesare studii pe termen mai lung pentru a determina cu mai multă precizie efectele medicamentelor împotriva obezității asupra sistemului cardiovascular, funcției renale și altor rezultate importante pentru sănătate.

Analiza a evaluat 19 medicamente pentru obezitate disponibile în prezent sau aflate în curs de dezvoltare, folosind date provenite din 262 de studii clinice care au comparat unul sau mai multe medicamente cu modificări ale stilului de viață, placebo sau alte tratamente medicamentoase.

În total, studiile au inclus 99.791 de participanți, care au fost urmăriți pe perioade cuprinse între 12 și 172 de săptămâni. Cercetătorii au analizat beneficiile asociate pierderii în greutate, reducerii masei grase, îmbunătățirii calității vieții, dar și efectele adverse, precum pierderea masei musculare slabe, reacțiile gastrointestinale, afecțiunile vezicii biliare și oboseala.

Care medicamente au determinat cea mai mare pierdere în greutate

În comparație cu modificările stilului de viață aplicate singure, tirzepatida și cagrilintida-semaglutida au determinat cele mai mari scăderi ale greutății corporale după un an de tratament.

Tirzepatida a produs o pierdere în greutate de 14,9%, iar cagrilintida-semaglutida a fost asociată cu o reducere de 14,8%. Acestea au fost urmate de semaglutida orală, cu o scădere de 10,9%, orforglipron, cu 9,9%, semaglutida administrată subcutanat, cu 9,8%, și combinația fentermină-topiramat, cu 8,1%.

Medicamentele aflate în dezvoltare, inclusiv retatrutida, ecnoglutida și mazdutida, au demonstrat efecte importante asupra pierderii în greutate, însă cercetătorii au precizat că dovezile disponibile în cazul acestora au un grad de certitudine scăzut sau foarte scăzut.

Tirzepatida a fost tratamentul care a redus cel mai mult masa adiposă, cu 25,7%, dar a fost asociată și cu cea mai mare reducere a masei slabe, de 8,3%.

Semaglutida subcutanată a fost singurul medicament asociat cu un risc redus de deces din orice cauză, cu 19%, precum și cu reducerea riscului de infarct miocardic cu 28% și a progresiei bolii renale cu 20%.

Totodată, semaglutida administrată subcutanat a fost asociată cu o reducere a riscului de insuficiență cardiacă de 57%, în timp ce tirzepatida a fost asociată cu o reducere de 51%.

Niciun medicament analizat nu a redus în mod convingător riscul de insuficiență renală și nici nu a demonstrat îmbunătățiri semnificative din punct de vedere clinic în ceea ce privește calitatea vieții.

Beneficiile tratamentelor trebuie analizate în raport cu riscurile și efectele adverse

Studiul a arătat că medicamentele împotriva obezității care au determinat cele mai mari pierderi în greutate au fost asociate în mod constant cu rate mai ridicate de apariție a efectelor secundare și cu o probabilitate mai mare de întrerupere a tratamentului de către pacienți.

Cercetătorii au explicat că aceste rezultate indică existența unui compromis clar între beneficiile obținute și riscurile asociate acestor terapii.

„Deciziile privind tratamentul obezității ar trebui individualizate, punând în balanță beneficiile așteptate, riscurile, povara tratamentului, costurile, disponibilitatea și preferințele pacientului”, au afirmat cercetătorii.

„Unii pacienți pot acorda prioritate pierderii maxime în greutate, în timp ce alții pot pune un accent mai mare pe reducerile evidente ale mortalității sau ale riscului cardiovascular”, au mai precizat aceștia.

Autorii analizei au subliniat că alegerea unui tratament pentru obezitate nu trebuie să se bazeze exclusiv pe capacitatea acestuia de a produce o scădere rapidă a kilogramelor, ci trebuie să țină cont de starea generală de sănătate a pacientului, de riscurile individuale și de obiectivele pe termen lung.

În același timp, specialiștii atrag atenția că multe dintre studiile clinice existente au fost concepute în principal pentru evaluarea pierderii în greutate și nu au avut durata necesară pentru a analiza complet efecte precum reducerea mortalității, prevenirea infarctului miocardic sau protecția renală.

Experții avertizează că rezultatele trebuie interpretate cu prudență

Marie Spreckley, cercetătoare în domeniul managementului greutății la Universitatea din Cambridge, care nu a participat la acest studiu, a declarat că analiza oferă o perspectivă comparativă importantă asupra dovezilor aflate într-o continuă dezvoltare privind tratamentele pentru obezitate.

Totuși, aceasta a atras atenția că rezultatele trebuie interpretate cu atenție și nu trebuie privite ca o dovadă că medicamentele pentru obezitate nu au efecte benefice mai largi asupra sănătății.

„Rezultatele nu arată că medicamentele pentru obezitate nu au beneficii mai ample pentru sănătate. Dimpotrivă, ele evidențiază faptul că, deși dovezile privind pierderea în greutate sunt solide, dovezile privind unele rezultate pe termen lung sunt încă în curs de dezvoltare și diferă considerabil de la un medicament la altul”, a declarat Marie Spreckley.

Aceasta a explicat că situația este deosebit de importantă în cazul efectelor cardiovasculare.

„Acest aspect este deosebit de important în ceea ce privește rezultatele cardiovasculare. Multe studii clinice privind pierderea în greutate nu au fost concepute în primul rând sau nu au avut o durată suficientă pentru a evalua rezultate precum infarcturile miocardice, insuficiența cardiacă sau mortalitatea”, a precizat cercetătoarea.

„Absența unui beneficiu demonstrat pentru toate medicamentele nu ar trebui, prin urmare, interpretată ca o dovadă că aceste beneficii nu există”, a mai adăugat aceasta.

Beneficiile medicamentelor GLP-1 sunt susținute de studii clinice importante

Naveed Sattar, profesor de medicină cardiometabolică la Universitatea din Glasgow, care nu a participat nici el la studiu, a avut o opinie similară și a subliniat că există deja dovezi solide privind efectele cardiovasculare ale anumitor medicamente din această categorie.

„Avem acum dovezi consistente provenite din multiple studii clinice de amploare privind rezultatele cardiovasculare ale agoniștilor receptorilor GLP-1 în diabetul de tip 2, inclusiv semaglutida (atât sub formă injectabilă, cât și orală), dulaglutida, albiglutida și efpeglenatida, care demonstrează reducerea evenimentelor cardiovasculare majore în comparație cu placebo”, a declarat Naveed Sattar.

Profesorul a explicat însă că evaluarea calității vieții trebuie privită într-un context mai larg și că metodele actuale de analiză nu surprind întotdeauna toate schimbările resimțite de pacienți.

„Există deja dovezi considerabile că multe persoane înregistrează îmbunătățiri semnificative ale stării de bine, care nu sunt surprinse în mod adecvat de măsurile tradiționale de evaluare a rezultatelor raportate de pacienți”, a afirmat acesta.

„Acest lucru ar putea ajuta la explicarea motivului pentru care milioane de oameni din întreaga lume sunt dispuși să plătească din propriul buzunar pentru aceste medicamente, în timp ce relativ puțini ar face acest lucru pentru tratamente precum statinele sau medicamentele antihipertensive”, a mai spus Naveed Sattar.

Editorialul The BMJ: studiul oferă informații importante pentru deciziile dintre pacienți și medici

Într-un editorial asociat publicat în The BMJ, Hamlet Gasoyan și Michael Rothberg, cercetători de la Institutul de Asistență Medicală Primară al Clinicii Cleveland din Ohio, au analizat importanța rezultatelor și au subliniat necesitatea unor informații comparative mai clare într-un domeniu terapeutic aflat într-o dezvoltare rapidă.

Aceștia au apreciat că analiza reprezintă un pas important pentru înțelegerea diferențelor dintre medicamentele disponibile pentru tratarea obezității și pentru sprijinirea discuțiilor dintre pacienți și medici privind alegerea celui mai potrivit tratament.

„Acest studiu reprezintă un pas important în furnizarea de informații comparative care să stea la baza discuțiilor dintre pacienți și medici cu privire la medicamentele împotriva obezității, în acest peisaj al opțiunilor terapeutice care evoluează rapid”, au scris Hamlet Gasoyan și Michael Rothberg.

Cei doi cercetători au precizat că studiile viitoare trebuie să includă o analiză mai detaliată a caracteristicilor individuale ale pacienților și să urmărească rezultate pe termen lung, precum mortalitatea, pentru a putea oferi date mai precise privind eficiența și siguranța tratamentelor.

„Studiile viitoare care vor lua în considerare caracteristicile individuale, precum și rezultatele pe termen lung, cum ar fi mortalitatea, ar trebui să ofere date suplimentare care să stea la baza luării deciziilor individualizate”, au adăugat aceștia.

Rezultatele cercetării arată că, deși medicamentele moderne pentru obezitate pot produce reduceri importante ale greutății corporale, răspunsul pacienților la tratament poate fi diferit, iar alegerea terapiei trebuie făcută în funcție de nevoile și riscurile fiecărei persoane.

Care sunt medicamentele autorizate și ce tratamente se află încă în dezvoltare

Dintre cele 19 medicamente evaluate în analiză, doar anumite tratamente sunt autorizate în prezent în Regatul Unit pentru tratamentul obezității.

Printre acestea se află semaglutida, tirzepatida, liraglutida, naltrexonă-bupropion și orlistatul.

Metformina este utilizată în Regatul Unit în afara indicațiilor aprobate pentru tratamentul obezității, în timp ce celelalte medicamente analizate sunt fie aprobate în alte țări, fie se află în diferite etape de testare în cadrul studiilor clinice.