Trei noi arii marine protejate în teritoriile francize

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Aceste anunțuri vin în urma unui raport științific la care au participat mai multe sute de oameni de știință de-a lungul mai multor ani, solicitând statelor să ia măsuri urgente în fața încălzirii accelerate, a poluării și a punerii în pericol a vieții marine, scrie AFP, preluată de Agerpres.

Aceste trei zone de „protecție strictă”, anunțate de ministrul francez, sunt situate în Golful Audierne (pe coasta de vest), în Guadelupa (Antilele Franceze) și în teritoriile australe și antarctice franceze.

Oana Gheorghiu îi răspunde lui Grindeanu: ”Este trist că preşedintele unui partid îi numeşte sectanţi pe românii care au altă opinie”

Ciprian Ciucu: ”Ilie Bolojan este cunoscut pentru faptul că îşi ţine cuvântul; nu cred că a promis sprijin unui guvern PSD”

Aceasta aduce la 14,68% proporția apelor maritime franceze aflate sub protecție strictă, o desemnare care interzice sau limitează strict activități precum pescuitul, extracția și turismul.

„Ne apropiem astfel mult de obiectivul pe care ni l-am stabilit la UNOC (Conferința Națiunilor Unite privind Oceanele din iunie 2025) de a atinge 14,8% până la sfârșitul acestui an”, a declarat ministrul, însoțit de ministrul delegat pentru Mare și Pescuit, Catherine Chabaud.

Monique Barbut a vorbit luni, la Jardin des Plantes din Paris, la deschiderea „Forumului Neptun”, care își propune să fie un ‘Davos al explorării oceanice’ și care a reunit, printer alții, experți științifici, diplomați, reprezentanți ai ONG-urilor și lideri instituționali.

Această reuniune are loc la un an după Conferința Națiunilor Unite privind Oceanele de la Nisa, care s-a încheiat cu ratificarea de către 50 de țări a Tratatului privind Marea Liberă, un acord internațional conceput pentru a proteja mai bine apele internaționale, reprezentând jumătate din planetă.

„Astăzi, avem peste 90 de țări semnatare”, a declarat luni, la forum, ambasadorul francez pentru oceane și pescuit, Olivier Poivre d’Arvor, recunoscând că „unele țări nu vor ratifica”, cum ar fi Statele Unite, „prima zonă economică exclusive”.

„Scopul nostru (…) este să ne asigurăm că, pe 11 ianuarie 2027, la New York, la Națiunile Unite, în timpul primei COP a Oceanului, COP a Mării Libere, vom avea peste 120 de țări la masa”, a adăugat el.

Miniștrii Monique Barbut și Catherine Chabaud au prezentat, de asemenea, luni, planul de acțiune interministerial 2026-2030 pentru combaterea deșeurilor de plastic.

„În fiecare an, aproape 12 milioane de tone de plastic ajung în oceanele noastre. Combaterea deșeurilor de plastic pe mare a fost, prin urmare, una dintre prioritățile UNOC-3 și reprezintă o problemă majoră pentru sănătatea ecosistemelor marine, de la zonele interioare până la zonele de coastă”, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului pentru Tranziția Ecologică.

Comisarul european pentru Oceane, Costas Kadis, care a fost și el prezent, a subliniat în fața jurnaliștilor necesitatea colaborării între state, subliniind că „nicio țară nu poate asigura singură protecția oceanelor noastre”.

În martie, președinția Comisiei Europene a anunțat lansarea unei inițiative europene de monitorizare și observare a oceanelor, numită OceanEye, și a cerut crearea unei alianțe internaționale.

Între timp, de cealaltă parte a Atlanticului, administrația Trump a început să demonteze o rețea de infrastructură științifică utilizată pentru a studia mediile costiere, ecosistemele marine și curenții puternici care influențează clima globală.