Un robot dezvoltat de trei suceveni poate fi soluția practică pentru preluarea de deșeuri de medicamente de la populație. Sistemul se numește DrugBin și poate prelua medicamente 24 de ore din 24, le selectează pe bază de inteligență artificială, fără a mai fi necesar ca trierea să fie făcută de o persoană, potrivit Monitorul de Suceava.
În octombrie 2024 proiectul realizat de farmacista Laura Gavriloaia, care este și inspector de sănătate publică, și dezvoltatorii de aplicații și sisteme de operare Adrian Costescu și Vadym Shtefanika, ambii de la compania ASSIST, a câștigat premiul I la competiția UrbanLab for Green Cities și a fost considerat de specialiști ca o modalitate inteligentă și accesibilă de colectare a acestor deșeuri.
Potrivit Laurei Gavriloaia robotul a fost gândit să funcționeze pe baza legislației actuale referitoare la deșeurile de medicamente. Algoritmii recunosc cele patru categorii de deșeuri: medicamente uzuale, citotoxice și citostatice, forme farmaceutice tăietoare sau înțepătoare și recipientele sub presiune. „Pe lângă toate acestea am adăugat a 5-a categorie constând în suplimentele alimentare pentru că populația nu știe să facă diferența și pentru ca roboțelul să lucreze singur, fără a fi nevoie de personal dedicat pentru acest proces de colectare”, a arătat Gavriloaia.
De asemenea, dispozitivul poate funcționa non-stop, securizat și monitorizat cu camere video, așa cum prevede legislația.
Echipa celor trei suceveni care l-a conceput a definitivat partea de software și codificarea pentru hardware, iar acum are nevoie de finanțare pentru dezvoltarea custom a produsului, respectiv personalizarea în funcție de solicitarea beneficiarului pentru ca în final să obțină un produs replicabil la un preț accesibil.
Potrivit acestora, colectarea în România este de 30 de ori mai mică decât media europeană, 1.500 de tone de medicamente poluând apele pentru că nu avem instrumente eficiente și accesibile pentru populație.
Două spitale din Cluj s-au arătat deja interesate de robot.
Potrivit acesteia, dezvoltarea produsului durează 6-8 luni și costă în jur de 100-150 de mii de euro pentru a scoate în final pe piață un produs replicabil la scara largă, la un preț per bucată de 15-20 mii de euro.
Tânăra spune că prețul de dezvoltare poate fi introdus în prețul de achiziție a primelor 10 aparate sau se poate obține finanțarea separată a dezvoltării în cadrul unor proiecte europene. Ultimul premiu primit de echipă a fost de sortare3000 euro, la o competiție organizată în parteneriat cu Ministerul Sănătății, dar banii sunt insuficienți pentru dezvoltarea finală. „Ne propunem ca în perioada următoare să fim integrați într-un proiect cu finanțare europeană, din cadrul Ministerului Sănătății sau Ministerului Mediului pentru un program pilot, cu 10 aparate”, a mai spus Laura Gavriloaia.