Trezirea gigantului adormit. Agresivitatea Chinei determina Japonia sa se indeparteze de Constitutia pacifista de dupa razboi
Dintre toate puterile Axei din cel de-al Doilea Razboi Mondial, Japonia a fost aleasa de SUA sa fie prima victima a bombei atomice. Istoricii considera ca SUA doreau o tinta inaugurala pentru bomba atomica cat mai departe de continentul european. Cu toate acestea, unii istorici mai gasesc inca un motiv. Razboiul a convins SUA ca nimeni nu-i putea intrece pe japonezi in patriotism si devotament pentru o cauza, scrie The EurAsian Times.
Al Doilea Razboi Mondial se incheiase. Rusia a preluat controlul statelor satelit direct in mainile sale, SUA se considera garantul unei forme de guvernare democratica in lume, iar Marea Britanie si-a schimbat vechea mentalitate de putere coloniala. Sfarsitul razboiului a fost si inceputul erei decolonizarii.
SUA au luat Japonia direct sub patronajul sau. Washingtonul a lucrat pentru a construi societatea japoneza dupa parametri noi si fara precedent. O natiune pacificata a fost privata de controlul asupra puterii sale de decizie.
Intr-un anumit sens, Japonia nu a avut o politica externa, deoarece ceea ce a ramas din politica externa a fost facut in SUA.
Japonia se desprinde de sindromul postbelic
Poate ca a sosit momentul ca Japonia sa se rupa de sindromul de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial si sa incerce sa isi recastige si sa isi reafirme locul de drept in comunitatea natiunilor.
Aceasta filozofie a avut un impact asupra perceptiei premierului vizionar Fumio Kishida, care a ajuns la putere dupa ce predecesorul sau a parasit brusc lumea, spre marea durere a natiunii.
Raposatul prim-ministru Shinzo Abe a fost cel care a dat multe idei noi, inclusiv Quad-4 (un format din care fac parte SUA, Japonia, India si Australia) ca strategie de asigurare a securitatii statelor din Indo-Pacific impotriva hegemoniei crescande a Chinei.
Premierul in exercitiu Fumio Kishida este chemat de istorie sa joace un rol esential in chimia politica actuala a lumii in general si a Japoniei in special. Cu doar cateva saptamani in urma, Kishida a prezentat in parlament noul buget al tarii, care a fost aprobat.
In timp ce presa internationala a prezentat in flash-uri detaliile noului buget si parametrii politici legati de acesta, prima reactie a venit din partea presedintelui Biden. Acesta a aplaudat cabinetul premierului Kishida pentru ca a facut un pas indraznet de a creste de mai multe ori cheltuielile pentru sectorul apararii.
Discutand despre caracteristicile principale ale bugetului, parlamentului japonez i s-a prezentat imaginea unei cresteri masive a capacitatii de aparare si securitate pentru a proteja frontierele statului de orice incursiune si incercare de destabilizare a statului.
Se sugereaza o crestere drastica a puterii de atac pentru toate cele trei forte (navale, aeriene si terestre). Cresterea fenomenala a capacitatii de aparare si ofensiva este necesara din cauza ambitiei crescande a Chinei de a-si afirma hegemonia asupra Oceanului Indian si a Marii Chinei de Sud.
Se asteapta ca Kishida sa se foloseasca de noul rol al Japoniei in Consiliul de Securitate al ONU (de la 1 ianuarie este membru nepermanent al Consiliului) si ca gazda a unui summit G-7 pentru a-si promova agenda de politica externa. Japonia este una dintre cele patru tari care aspira la statutul de membru permanent al Consiliului de Securitate. Japonia a fost un sustinator puternic al reformei structurii si functionalitatii Natiunilor Unite.
Consolidarea pozitiei Japoniei fata de Coreea de Nord si China
In discursul sau de Anul Nou, Kishida a declarat cu emfaza: „Tokyo va respinge incercarile de a schimba status quo-ul prin forta” si va depune eforturi pentru a contracara amenintarile nucleare, deoarece Japonia se confrunta cu cea mai grava situatie de securitate.
Cu toate acestea, el nu a mentionat sursa amenintarii la adresa securitatii Japoniei. Comentatorii cred ca este vorba de China si Coreea de Nord.
Kishida nu a fost lipsit de menajamente in a critica Moscova pentru lansarea atacului asupra Ucrainei. El a adus Rusiei aceeasi acuzatie pe care a adus-o si Chinei, si anume ca ambele „incearca sa incalce dreptul international”.
La 1 ianuarie 2023, cand Japonia a preluat unul dintre cele zece pozitii de membru al Consiliului care nu sunt membri permanenti ai Consiliului de Securitate a ONU. Kishida a declarat atunci ca Japonia va continua sa promoveze reforma Consiliului de Securitate, „pe care criticii o acuza ca este efectiv paralizata de o structura care acorda dreptul de veto unuia dintre cei cinci membri permanenti: Rusia, China, SUA, Marea Britanie si Franta”.
Japonia s-a confruntat cu opozitia Chinei si a Rusiei atunci cand a sugerat ultima data extinderea Consiliului de Securitate, astfel incat mai multe tari sa fie reprezentate.
Japonia nu si-a exclus numele de pe lista noilor aspiranti la statutul de membru permanent. Un profesor japonez de relatii internationale spune ca cei doi ani de membru temporar le vor oferi cel putin posibilitatea de a se pronunta asupra unor probleme importante pentru Japonia, cum ar fi pacea si stabilitatea in stramtoarea Taiwan.
Stephen Nagy, de la Universitatea Crestina Internationala, considera ca veto-urile au impiedicat efectiv ONU sa ia masuri concrete impotriva invaziei Rusiei in Ucraina sau a provocarilor continue ale Coreei de Nord. Pfenianul a lansat peste 70 de rachete in ultimul an.
Totusi, Stephen Nagy sustine ca „nu era realist ca Kishida sa se astepte la o reforma dramatica a Consiliului de Securitate in acest moment”.
Kishida va sustine la reuniunea G7 de la Hiroshima, circumscriptia sa natala, angajamentul Japoniei de a realiza o lume fara arme nucleare si necesitatea de a consolida capacitatile de aparare conventionala in fata provocarilor tot mai mari de securitate regionala.
Observatorii considera ca Kishida „va sustine ca Japonia este o natiune pacifista, chiar daca recent si-a dublat bugetul militar si a anuntat planuri de a achizitiona arme ofensive care pot viza alte natiuni, intr-o indepartare de la constitutia pacifista postbelica a Tokyo-ului”.
