Trump acordă Hamas „trei sau patru zile” pentru a da un răspuns în privința planului său de pace pentru Gaza

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Propunerea lui Trump a fost anunțată într-o conferință de presă comună la Washington cu prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, și urmărește sfârșitul definitiv al războiului care durează de doi ani. Cel puțin 31 de palestinieni au fost uciși în Gaza marți, au declarat spitalele locale, potrivit The Guardian.

Întrebat cât timp are Hamas să răspundă, Trump a spus marți: „Vom avea nevoie de aproximativ trei sau patru zile”. Ulterior, el a avertizat că Hamas se va confrunta cu consecințe grave dacă va refuza.

Fragment de dronă găsit pe plaja de la Saturn, turiștii s-au adunat buluc în preajmă

PNL anunță că PSD este departe de formarea majorității: ”Grindeanu și-a rupt deja dinții în PNL și în Ilie Bolojan”

Președintele a precizat deja că va susține continuarea războiului de către Israel dacă Hamas respinge propunerea sau renunță la acord în orice etapă.

În timpul conferinței de presă de luni de la Washington, Netanyahu i-a spus lui Trump că „dacă Hamas respinge planul dumneavoastră… sau dacă se presupune că îl acceptă și apoi practic fac tot posibilul pentru a-l contracara, atunci Israelul va termina treaba singur”. Trump a spus că Israelul va avea „sprijinul său deplin” în aceste de circumstanțe.

În Israel, mass-media și politicienii au salutat în general anunțul lui Netanyahu că susține planul în 20 de puncte, care îndeplinește multe dintre principalele cerințe ale Israelului.

Planul prevede dezarmarea Hamas și interzice orice rol politic viitor în Gaza, care ar fi condusă de o autoritate tranzitorie tehnocrată condusă chiar de Trump. Organizația trebuie să-i elibereze pe cei 48 de ostatici israelieni pe care îi deține încă – dintre care se crede că mai puțin de jumătate sunt încă în viață – în termen de 72 de ore de la intrarea în vigoare a unui armistițiu, dar oferă retragerea treptată a forțelor militare israeliene într-o zonă tampon de-a lungul perimetrului și o creștere a ajutorului umanitar, de care au nevoie disperată cei 2,3 milioane de locuitori ai teritoriului devastat.

Gaza va fi apoi condusă de o autoritate tranzitorie postbelică, formată din tehnocrați apolitici, dar condusă de Trump însuși.

Într-o declarație video postată pe canalul său de Telegram după conferința de presă comună cu Trump, Netanyahu a subliniat că armata israeliană va rămâne în cea mai mare parte a Gazei și că nu a fost de acord cu un stat palestinian în timpul discuțiilor sale cu președintele SUA. „Vom recupera toți ostaticii noștri, vii și nevătămați, în timp ce [armata israeliană] va rămâne în cea mai mare parte a Fâșiei Gaza”, a spus el.

Hamas nu a dat un răspuns, oficialii săi spunând doar că revizuiesc propunerea, care va fi discutată intern și cu facțiunile armate palestiniene aliate.

O sursă Hamas a declarat pentru Agence France-Presse că grupul „a început o serie de consultări în cadrul conducerilor sale politice și militare, atât în Palestina, cât și în străinătate”, care ar „dura câteva zile din cauza complexității comunicării dintre membrii conducerii și mișcări”.

Propunerea impune Israelului să elibereze aproape 2.000 de prizonieri palestinieni, inclusiv mulți care execută pedepse pe viață.

Turcia, Egiptul și Qatarul au susținut planul și ar putea pune presiune pe Hamas, au declarat analiștii. Un oficial qatarez a declarat că Qatarul se va întâlni marți cu Hamas și Turcia pentru a discuta planul.

Autoritatea Palestiniană, care exercită autoritate parțială asupra unor părți din Cisiordania ocupată de israelieni, dar ar putea în cele din urmă să își asume un rol într-un guvern postbelic în Gaza, a salutat „eforturile sincere și hotărâte” ale lui Trump.

Cu toate acestea, facțiunile palestiniene aliate cu Hamas par să fi respins inițial planul, potrivit rapoartelor din presa locală, iar o sursă apropiată Hamas a declarat pentru Reuters că acesta este „complet părtinitor față de Israel” și impune „condiții imposibile” care vizează eliminarea grupării.

Jihadul Islamic, un aliat al Hamas, a declarat că planul va încuraja agresiuni suplimentare împotriva palestinienilor. „Prin aceasta, Israelul încearcă – prin intermediul Statelor Unite – să impună ceea ce nu a putut realiza prin război”, a declarat gruparea într-un comunicat.

În Israel, mulți comentatori au salutat propunerea, iar cei care îl susțineau de obicei pe Netanyahu au avut grijă să evidențieze concesiile de ultim moment pe care au spus că le-a obținut prim-ministrul israelian.

Miniștrii de extremă dreapta au promis însă că vor părăsi coaliția de guvernământ dacă Netanyahu oprește ofensiva Israelului în Gaza fără a obține „victorie totală” sau fără să securizeze teritoriul pentru colonizările israeliene. Ministrul israelian de Finanțe, Bezalel Smotrich, a declarat că planul a fost un „eșec diplomatic răsunător” care „se va termina cu lacrimi”.

Liderii străini, dureros de conștienți de eșecul multiplelor eforturi anterioare de încetare a focului, s-au grăbit să ofere sprijin marți.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a declarat că planul lui Trump era „cea mai bună șansă pentru a pune capăt războiului”, în timp ce președintele francez, Emmanuel Macron, a salutat „angajamentul președintelui SUA de a pune capăt războiului din Gaza și de a asigura eliberarea tuturor ostaticilor”. Moscova a susținut, de asemenea, propunerea.

Pakistanul, Iordania, Emiratele Arabe Unite, Indonezia, Turcia, Arabia Saudită, Qatar și Egiptul au emis marți o declarație comună în care susține planul lui Trump și declară că sunt gata să colaboreze constructiv cu SUA și cu alții pentru a asigura pacea.

Planul ar plasa, în esență, Gaza sub control internațional, ar desfășura o forță internațională de securitate, probabil compusă din trupe arabe sau musulmane furnizate de o putere regională, pentru a menține ordinea și ar instala un „consiliu al păcii”, condus de Trump din care ar putea face parte și fostul premier britanic Tony Blair, pentru a supraveghea administrația și reconstrucția.

Forța internațională de securitate ar instrui, de asemenea, poliția palestiniană pentru a prelua aplicarea legii.

În Gaza, tancurile israeliene au avansat și mai mult în orașul Gaza pe fondul bombardamentului intensiv al cartierelor rezidențiale de acolo, în timp ce spitalul al-Awda a declarat că trupele israeliene au deschis focul, ucigând 17 palestinieni și rănind alți 33 care încercau să acceseze ajutor umanitar în Netzarim, coridorul controlat de israelieni care împarte nordul și sudul Gazei.

Mai târziu, un atac israelian a ucis patru persoane în tabăra de refugiați Nuseirat din centrul Gazei, a declarat spitalul. Forțele israeliene au lovit, de asemenea, două corturi care adăposteau familii palestiniene strămutate în Muwasi, zona de coastă aglomerată.

Unul dintre atacuri a ucis șapte persoane, inclusiv patru femei și un copil, care fugiseră din orașul Gaza la începutul acestei luni pentru a scăpa de ofensiva intensificată a Israelului în această zonă, a declarat spitalul al-Aqsa.

Armata israeliană nu a comentat imediat cu privire la împușcături sau atacuri. A precizat într-un comunicat că, în ultimele 24 de ore, trupele sale au ucis mai mulți militanți înarmați și au atacat peste 160 de ținte, inclusiv depozite de arme și posturi de observație.

Decesele cauzate de foamete și malnutriție în Gaza au crescut la 453, inclusiv 150 de copii, spun autoritățile sanitare. În anumite părți ale teritoriului, luna trecută a fost declarată foamete.

Războiul a început după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, soldat cu 1.219 de morți, majoritatea civili, și în care au fost luați peste 250 de ostatici.

Ofensiva Israelului a transformat o mare parte din Gaza în ruine și a ucis 66.055 de palestinieni, de asemenea, în mare parte civili. Se crede că peste 160.000 de persoane au fost rănite.