Trump anunță ruperea acordului de pace cu Iranul: ”S-a terminat. Nu mai vreau să am de-a face cu ei”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

„Cred că s-a terminat. Nu mai vreau să am de-a face cu ei”, le-a spus Trump jurnaliştilor, în a doua zi a summitului NATO de la Ankara, Turcia, întrebat despre statutul memorandumului de înţelegere semnat la 17 iunie.

„Sunt nişte scursuri. Sunt oameni bolnavi. Sunt conduşi de oameni bolnavi. Dacă ar avea o armă nucleară, ar folosi-o. Din punctul meu de vedere, s-a terminat”, a continuat preşedintele american.

Declaraţiile lui Trump vin pe fondul unei noi escaladări, după ce Iranul a vizat peste noapte obiective militare americane din Kuweit şi Bahrain, ca răspuns la loviturile SUA asupra unor ţinte iraniene. Atacurile americane au fost lansate după ce mai multe nave comerciale au fost lovite în Strâmtoarea Hormuz.

Șeful armatei ucrainene: ”Strategia Kievului este eficientă, dar Rusia rămâne un adversar care nu trebuie subestimat”. Potrivit acestuia, Vladimir Putin nu renunță la planurile sale

Afecțiunea mai puțin cunoscută care îi face pe oameni să se rătăcească inclusiv în propria casă. Cum se manifestă

Rutte: Loviturile americane au fost „absolut necesare”

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a calificat loviturile americane drept „absolut necesare”, susţinând că Iranul a încălcat încetarea focului.

„Cred că este absolut crucial ca SUA să reacţioneze ferm”, le-a declarat Rutte jurnaliştilor.

El a spus că se aşteaptă ca aliaţii NATO să reconfirme că Iranul nu trebuie „niciodată, niciodată” să obţină o capacitate nucleară.

Rutte a cerut, de asemenea, garantarea „libertăţii de navigaţie” în Strâmtoarea Hormuz, rută strategică prin care trece în mod tradiţional aproximativ o cincime din producţia mondială de petrol. El a subliniat că redeschiderea completă a culoarului maritim este „crucială pentru toţi cei 32 de aliaţi”.

Iranul acuză SUA că au încălcat acordul

Preşedintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, unul dintre principalii negociatori ai Teheranului, a susţinut că Statele Unite au fost cele care au încălcat acordul interimar.

El a invocat reinstaurarea sancţiunilor americane asupra vânzărilor de petrol iranian, măsură luată marţi după atacurile asupra unor petroliere, precum şi „ameninţările persistente cu noi lovituri”.

„Epoca intimidării şi a extorcării s-a încheiat. Nu duce nicăieri. Nu cedăm”, a transmis Ghalibaf.

SUA şi Iranul se acuză reciproc după atacurile din Golf

Armata americană a anunţat că trei nave comerciale care tranzitau Strâmtoarea Hormuz au fost „atacate recent” de Iran.

Comandamentul Central al SUA, CENTCOM, a anunţat marţi după-amiază că a început „o serie de lovituri puternice împotriva Iranului, pentru a impune costuri mari pentru vizarea şi atacarea transportului comercial cu echipaje formate din civili nevinovaţi într-o cale navigabilă internaţională”.

Câteva ore mai târziu, CENTCOM a confirmat că a lovit peste 80 de ţinte din Iran, între care sisteme de apărare aeriană, reţele de comandă şi control, radare de coastă şi capacităţi de rachete antinavă.

Comandamentul american a precizat că a lovit şi „peste 60 de ambarcaţiuni mici ale Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice, în şi în apropierea Strâmtorii Hormuz, pentru a reduce capacitatea Iranului de a continua atacurile asupra comerţului internaţional care trece prin coridorul comercial internaţional”.

Gardienii Revoluţiei au anunţat, într-un comunicat difuzat de presa semioficială iraniană, că au ripostat printr-o salvă de atacuri cu drone şi rachete împotriva unor „facilităţi militare americane cheie” din Bahrain şi Kuweit.

Ministerul de Interne din Bahrain a emis mai multe avertizări prin care le-a cerut civililor să se adăpostească, iar forţele armate din Kuweit au anunţat că au detectat şi interceptat rachete balistice şi drone care au pătruns în spaţiul aerian al ţării. Nu au fost raportate pagube materiale în urma atacurilor.

UE cere reţinere şi libertate de navigaţie

Noile atacuri au amplificat instabilitatea în regiunea Golfului, iar liderii internaţionali au cerut reţinere.

Kaja Kallas, şefa diplomaţiei Uniunii Europene, a declarat că schimburile de focuri dintre SUA şi Iran complică şi mai mult discuţiile privind încheierea războiului.

„Schimburile de focuri dintre SUA şi Iran complică şi mai mult discuţiile deja dificile pentru încheierea războiului. Atacurile Iranului asupra Bahrainului şi Kuweitului sunt inacceptabile”, a spus Kallas.

„În baza memorandumului, Teheranul s-a angajat să redeschidă Strâmtoarea Hormuz. Atacurile recente asupra navelor din apropierea strâmtorii încalcă acest angajament şi ameninţă să perturbe reluarea aprovizionării cu energie. Libertatea de navigaţie trebuie să fie neîngrădită”, a adăugat oficialul european.

Memorandumul de înţelegere prevedea termenii unei încetări extinse a focului, pentru 60 de zile, interval în care urmau să aibă loc discuţii tehnice suplimentare.

Termenul ar urma să expire la mijlocul lunii august, însă, pe fondul noilor violenţe şi al acuzaţiilor reciproce privind încălcarea acordului, negocierile par să fi înregistrat puţine progrese.

Emisarul american Steve Witkoff şi Jared Kushner, ginerele lui Trump, au discutat la sfârşitul lunii iunie despre acordul cu Iranul cu mediatori la Doha, însă nu au fost confirmate discuţii la nivel înalt cu oficiali iranieni.

După ce a declarat miercuri că încetarea focului este „încheiată”, Trump a spus că va discuta cu negociatorii săi, dar a susţinut că dialogul cu Iranul este „o pierdere de timp”.

Preţul petrolului creşte după noile atacuri

După declaraţiile lui Trump şi atacurile din cursul nopţii, preţul petrolului Brent a crescut din nou, ajungând miercuri dimineaţă la aproape 79 de dolari pe baril, cu peste 5% mai mult faţă de nivelul de 75,86 dolari pe baril înregistrat marţi seară.

Autorităţile maritime au ridicat nivelul de risc pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz la „sever”.

Arsenio Dominguez, secretarul general al Organizaţiei Maritime Internaţionale, a cerut „reţinere maximă şi dezescaladare”.

El a afirmat că aproape 6.000 de marinari sunt blocaţi în Strâmtoarea Hormuz, „incapabili să părăsească în siguranţă Golful Persic”, pe fondul noii volatilităţi din regiune.