Trump s-a răzgândit: ”SUA nu intenţionează să reducă numărul trupelor americane din Europa”

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că nu are în vedere reducerea numărului de militari americani staţionaţi în Europa, în condiţiile în care persistă întrebări legate de angajamentul pe termen lung al Washingtonului faţă de regiune, confruntată cu cea mai gravă criză de securitate de la Războiul Rece.

Începând din 2022, anul în care Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucraina, efectivele militare americane din Europa au variat între aproximativ 75.000 şi 105.000 de militari, potrivit datelor furnizate de Statele Unite şi NATO.

Oficiali europeni şi-au exprimat însă temerea că Trump, care a criticat frecvent aliaţii europeni pentru faptul că se bazează prea mult pe protecţia oferită de Washington, ar putea încerca să reducă prezenţa militară a SUA pe continent.

Renașterea surprinzătoare a Zamrock-ului și ecoul unei libertăți uitate – VIDEO

Comedie pe „rețetă”: De ce a face stand-up este bun pentru sănătatea ta. Povestea unui fost inginer și călugăr indian

Întrebat luni dacă administraţia sa ia în calcul o astfel de măsură, Trump a răspuns: „Nu, avem o relaţie foarte bună cu Europa. Avem o relaţie foarte bună cu trupele noastre”.

Preşedintele american a mai subliniat o schimbare majoră în recrutarea militară din SUA, susţinând că înrolările au crescut semnificativ sub administraţia sa, deoarece „oamenii sunt mândri de ţara noastră”.

Declaraţiile lui Trump vin în contextul în care aliaţii europeni analizează implicaţiile schimbării priorităţilor strategice ale Statelor Unite, într-un moment în care războiul declanşat de Rusia în Ucraina, aflat acum aproape de al patrulea an, continuă să exercite o presiune fără precedent asupra securităţii continentului, arată TVP World.

Anul trecut, noua Strategie de Securitate Naţională publicată de Casa Albă arăta că Statele Unite intenţionează să se reorienteze dinspre Europa către consolidarea influenţei lor în emisfera vestică.

Documentul, descris de Trump drept „foaia de parcurs” a politicii sale externe, afirma că „zilele în care Statele Unite susţineau întreaga ordine mondială precum Atlas s-au încheiat” şi lansa o critică dură la adresa Europei, avertizând asupra unei „ştergeri civilizaţionale” a continentului.

Strategia de Apărare Naţională publicată luna trecută de Pentagon a reluat teme similare, precizând că protejarea teritoriului american şi descurajarea Chinei în regiunea Indo-Pacific vor deveni priorităţile centrale ale politicii de apărare a Statelor Unite. Documentul arată că aliaţii vor fi aşteptaţi să îşi asume rolul principal în gestionarea ameninţărilor considerate mai puţin urgente pentru Washington.

Totuşi, unii parlamentari de la Washington au acţionat pentru a limita aceste schimbări de direcţie. În decembrie, Congresul Statelor Unite a adoptat o amplă lege de autorizare a apărării care interzice Pentagonului să reducă efectivele militare americane din Europa sub pragul de 76.000 de militari pentru o perioadă mai mare de 45 de zile, fără certificarea oficială către Congres că o astfel de măsură este în interesul naţional şi fără consultarea aliaţilor NATO.

Germania găzduieşte cea mai mare prezenţă militară americană din Europa, cu aproximativ 34.500 de militari activi, în timp ce Polonia are în jur de 10.000 de militari americani, majoritatea dislocaţi prin rotaţie pentru întărirea flancului estic al NATO.