Trump va susține Ungaria la fel cum a făcut cu Argentina, dezvăluie o publicație de la Budapesta. În ce constă ”scutul financiar” contra UE

Opoziția aflată în plină ascensiune în Ungaria îi cere premierului Viktor Orbán să explice un așa-numit „pachet de salvare” pe care acesta a dat de înțeles că l-ar fi obținut de la președintele american Donald Trump.

Orbán a fost săptămâna trecută la Washington pentru a se întâlni cu liderul american. La întoarcerea la Budapesta, premierul ungar, cunoscut pentru orientarea sa populist-naționalistă, le-ar fi spus membrilor delegației sale că Statele Unite au fost de acord să ofere Ungariei un „scut financiar”, amintește Politico.

„Anumite instrumente de la Bruxelles care ar putea fi folosite împotriva Ungariei pot fi considerate acum ineficiente… Ideea că economia ungară poate fi strangulată din punct de vedere financiar poate fi uitată”, a declarat Orbán, potrivit presei locale, adăugând: „Am rezolvat această problemă cu americanii.”

Fostul premier britanic Tony Blair ar fi fost eliminat de pe lista scurtă a lui Trump pentru „Consiliul pentru pace” din Gaza

Ce s-a întâmplat cu toate băuturile alcoolice americane pe care Canada le-a retras de pe rafturi?

După 15 ani la putere, Orbán se confruntă cu perspectiva unei posibile înfrângeri la alegerile naționale din primăvara viitoare, iar zvonurile privind un sprijin financiar din partea Washingtonului amintesc de recenta intervenție spectaculoasă a lui Trump în favoarea unui alt aliat ideologic, președintele argentinian Javier Milei.

Declarațiile lui Orbán, care par să facă aluzie la fondurile europene destinate Ungariei, dar blocate din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept, au generat reacții imediate din partea liderului opoziției, Péter Magyar.

„De ce a fost necesar un astfel de ‘scut financiar’? Se află Ungaria într-o situație de aproape faliment? Pe ce ar urma Viktor Orbán să cheltuiască trilioanele de forinți din împrumuturile americane? De ce își îndatorează concetățenii în loc să aducă acasă cele 8 trilioane de forinți din fondurile UE care ni se cuvin?”, a scris Magyar pe rețelele sociale.

Într-un mesaj separat, acesta a adăugat: „De ce a negociat Orbán în secret un uriaș pachet de salvare?”.

Distanțare față de UE

Publicația ungară Válasz Online a relatat că Trump și Orbán ar fi convenit un schimb valutar între băncile centrale ale celor două țări, similar acordului de stabilizare de 20 de miliarde de dolari semnat luna trecută între Statele Unite și Argentina, ceea ce ar echivala, practic, cu un pachet de salvare pentru Budapesta.

Dacă informațiile se confirmă, ar fi a doua oară când Trump oferă asistență financiară unui aliat de dreapta înaintea unor alegeri cruciale, după ce a aprobat ajutorul pentru Milei, președintele libertarian al Argentinei.

Intervenția din Argentina, organizată de secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, a inclus achiziții directe de pesos argentinieni de către SUA și un acord de swap valutar de 20 de miliarde de dolari, oferind Buenos Aires acces la dolari. Bessent a anunțat, de asemenea, intenția de a mobiliza încă 20 de miliarde de dolari din finanțări private, deși aceste fonduri nu au fost încă disponibile.

Există însă și diferențe importante: banca centrală a Ungariei nu are acorduri de schimb valutar în dolari cu Rezerva Federală a SUA și nici un mecanism formal de sprijin financiar din partea acesteia. În schimb, are un acord de swap pentru euro cu Banca Centrală Europeană și ar putea apela la Fondul Monetar Internațional dacă BCE nu ar interveni.

Casa Albă și Departamentul Trezoreriei SUA nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

Paralele cu Argentina

Deocamdată, totul pare mai degrabă o chestiune teoretică, deoarece Ungaria se află, fără îndoială, într-o poziție economică mult mai bună decât Argentina și nu are nevoie de un pachet de salvare propriu-zis.

Ca multe alte țări din UE, Ungaria se confruntă cu o creștere economică modestă, dar principalele riscuri pentru stabilitatea sa financiară provin din tensiunile cu Uniunea Europeană.

Intervenția americană din Argentina s-a dovedit un succes politic pentru Milei, al cărui partid a obținut o victorie clară la alegerile parțiale din 27 octombrie, consolidându-i poziția pentru reformele sale economice radicale.

Trump a salutat rezultatul, afirmând că operațiunea a „adus profit Statelor Unite”. Bessent a spus, la rândul său, că investiția SUA „a fost una profitabilă”, însă administrația nu a oferit detalii despre amploarea implicării americane sau despre profiturile obținute.

Totuși, pachetul de salvare a stârnit critici în SUA, atât din partea democraților, cât și a unor republicani, care au denunțat sprijinul acordat Argentinei ca pe un favor politic riscant, ce ar putea avantaja fondurile speculative bogate și ar putea expune contribuabilii americani.

Bessent a justificat intervenția în Argentina ca parte a unei strategii de contracarare a influenței Chinei în America Latină și de reafirmare a puterii economice a SUA în emisfera vestică, comparând-o cu o nouă „Doctrină Monroe economică”.

Relațiile lui Trump cu Budapesta și Buenos Aires arată paralele evidente: o încercare de a sprijini aliați-cheie în regiuni unde mulți lideri nu sunt natural apropiați de agenda sa „America Mare Din Nou” (MAGA).

Casa Albă s-a poziționat, de asemenea, de partea lui Orbán în privința refuzului acestuia de a opri achizițiile de petrol rusesc, în pofida presiunilor europene de a reduce dependența de Moscova.

După întâlnirea cu Trump, Ungaria a fost scutită timp de un an de sancțiunile americane asupra energiei rusești.

Un sprijin financiar suplimentar din partea Washingtonului l-ar putea încuraja pe Orbán, un critic frecvent al Bruxelles-ului, să adopte o poziție și mai dură față de Uniunea Europeană.