Trupe franceze au urcat la bordul unui petrolier legat de Rusia, suspectat că ar fi lansat dronele car au forțat închiderea aeroporturilor din Danemarca

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Fotografiile au arătat trupe al marinei pe puntea petrolierului, cunoscut sub numele de Boracay, care a folosit numeroase identități și a fost una dintre cele patru nave legate de Rusia în mările din apropierea Danemarcei în momentul observărilor cu drone din 22 și 24 septembrie, care până acum nu au fost pe deplin explicate, potrivit The Guardian.

Petrolierul naviga de la terminalul petrolier rusesc din Primorsk, lângă Sankt Petersburg, transportând 750.000 de barili de țiței, către Vadinar, India, dar a fost interceptat duminică de o navă a marinei franceze și deviat spre Saint-Nazaire, în vestul Franței, în timp ce anchetele continuă.

Cseke Attila propune un „conclav politic”: „Liderii partidelor Coaliției să se închidă la un loc și să nu plece până nu găsesc o soluție”

Cea mai caldă vară din istorie: Meteorologii avertizează că după temperaturile record din iunie vor urma alte valuri de caniculă

Mai devreme în cursul zilei, acesta fusese plasat sub investigație de către procurorul francez, o mișcare descrisă de Emmanuel Macron ca fiind un „lucru bun”. Întrebat despre acest lucru, Kremlinul a declarat că nu are informații despre petrolier sau despre incident.

Stéphane Kellenberger, procurorul public din Brest, în vestul Franței, a declarat că are loc o anchetă după „eșecul echipajului de a justifica naționalitatea navei” și „refuzul de a coopera”.
Boracay, un petrolier sub pavilion Benin, și-a schimbat numele din Pushpa. Sub acest nume, a fost monitorizat navigând spre vest, în jurul Danemarcei, săptămâna trecută și a fost citat de experții navali ca fiind una dintre puținele nave legate de Rusia care ar fi putut fi implicate în incidentele cu drone.

În seara zilei de 22 septembrie, aeroportul din Copenhaga a fost închis timp de patru ore, iar aeroportul din Aalborg două zile mai târziu, după ce au fost observate drone în spațiul aerian danez. Cu toate acestea, niciuna nu a fost doborâtă și, deși Danemarca a arătat cu degetul spre Rusia, anchetatorii săi nu au putut spune cine este responsabil.

O pistă este că dronele – aproape sigur aeronave delta sau cu aripi fixe mai mari – au fost lansate de pe o navă sau nave din apropierea Danemarcei, oferind armatei puțin timp de răspuns. Deși identitatea dronelor nu este cunoscută cu certitudine, astfel de drone pot fi lansate de pe o catapultă care ar putea fi transportată cu ușurință pe o navă mare.

Investigațiile mass-media daneze au identificat, de asemenea, alte două nave comerciale, Astrol-1 și Oslo Carrier-3, care navigau în regiune la momentul respectiv, și o navă de război rusească, Aleksandr Shabalin, care a fost filmată de un tabloid danez dintr-un elicopter la sud de Langeland, în vestul Mării Baltice.

O altă incursiune a avut loc deasupra nordului Germaniei săptămâna trecută. Dronele despre care se crede că sunt angajate în recunoaștere au survolat situri militare și infrastructură în landul Schleswig-Holstein din nordul Germaniei, potrivit unei evaluări oficiale citate într-un raport din Der Spiegel.

Referindu-se la incursiunile dronelor deasupra Danemarcei și Poloniei în septembrie, premieul danez Mette Frederiksen a declarat, miercuri, că Europa se confruntă cu un „război hibrid”. „Dintr-o perspectivă europeană, există o singură țară care este dispusă să ne amenințe, și aceea este Rusia”, a adăugat ea.

Copenhaga a găzduit miercuri un summit UE, unde liderii au discutat despre dezvoltarea unui „zid al dronelor” pentru a contracara amenințările, urmat joi de o reuniune a Comunității Politice Europene, formată din 47 de țări. Mai multe națiuni europene, inclusiv Marea Britanie, au desfășurat apărări anti-drone pentru a ajuta Danemarca săptămâna aceasta.

Boracay, identificată prin numărul său de comandă maritimă internațională, este supusă sancțiunilor economice din partea Marii Britanii, UE și a altor țări. Marea Britanie a declarat în octombrie 2024 că petrolierul, numit pe atunci Varuna, făcea parte din flota din umbră a Rusiei și „este implicat în transportul de petrol sau produse petroliere originare din Rusia către o țară terță”.

Flota din umbră este o expresie folosită pentru navele al căror proprietar este greu de urmărit sau care sunt identificate în mod înșelător, dar sunt folosite de Rusia și alte țări pentru a comercializa clandestin petrol și alte bunuri, adesea pentru a evita sancțiunile economice.

În aprilie a acestui an, petrolierul, cunoscut pe atunci sub numele de Kiwala, a fost reținut de autoritățile estoniene după ce nu au putut confirma înregistrarea sa în Djibouti. Inițial, estonienii au fost informați că înregistrarea navei a fost anulată, dar două săptămâni mai târziu, Kiwala a fost eliberată după ce Djibouti a declarat că își va asuma responsabilitatea până în mai.

Dintre celelalte două nave comerciale văzute în apropierea Danemarcei în momentul incidentelor cu drona, Astrol-1, care a fost urmărită în strâmtoarea Kattegat, lângă Copenhaga, în aceeași zi cu incidentul cu drona, lângă capitală, este acum andocată la Sankt Petersburg.

Oslo Bulk, o companie norvegiană de transport maritim și proprietarul navei Oslo Carrier-3, a declarat că a fost „puțin surprinsă de toată atenția mass-media” asupra navei sale, despre care a spus că transporta o încărcătură de oțel din Germania, în Lituania.

Proprietarii au recunoscut că au folosit echipaje rusești pe „toate navele noastre” datorită cunoștințelor lor despre apele reci, dar au spus că nava fusese percheziționată de „personal militar NATO” înainte de a i se permite să ajungă în Finlanda.