Tudorel Toader, primul anunt explicit privind nivelul pragului pentru abuz in serviciu: „Cu siguranta pragul nu va fi cel asteptat de toata lumea”

politica

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri, in timpul dezbaterii publice privind stabilirea pragului pentru abuzul in serviciu ca acesta va avea un nivel la care nimeni nu se va astepta.

„Cu siguranta pragul nu va fi cel asteptat de toata lumea. Nici zero, nici 1, nici 1.000, nici salariul minim”, a declarat Tudorel Toader.

Potrvit mai multor surse convergente, Tudorel Toader va ramane ministru al Justitiei in Guvernul Tudose.

CCR a publicat, recent, motivarea deciziei sale de a respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul in serviciu, ridicata de Bombonica Prodana, fosta sotie a liderului PSD Liviu Dragnea, in dosarul in care acesta este judecat pentru instigare la abuz in serviciu.

„Curtea subliniaza ca legiuitorul are obligatia de a reglementa pragul valoric al pagubei si intensitatea vatamarii dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei in cuprinsul normelor penale referitoare la infractiunea de abuz in serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natura sa determine aparitia unor situatii de incoerenta si instabilitate, contrare principiului securitatii raporturilor juridice in componenta sa referitoare la claritatea si previzibilitatea legii”, se mentioneaza in motivarea deciziei.

In ceea ce priveste dispozitiile penale referitoare la fapta de ”abuz in serviciu”, Curtea constata, in motivare, ca lipsa unor circumstantieri cu privire la determinarea unui anumit cuantum al pagubei ori a unei anume gravitati a vatamarii drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice face dificila si, uneori, imposibila, delimitarea raspunderii penale de celelalte forme de raspundere juridica, cu consecinta deschiderii procedurilor de cercetare penala, trimitere in judecata si condamnare a persoanelor care, in exercitarea atributiilor de serviciu, cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, indiferent de valoarea pagubei sau de intensitatea vatamarii.

CCR considera, tot in motivare, ca dispozitiile penale in vigoare sunt formulate in sens larg si in termeni vagi, ce determina un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art.7 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si a altor cerinte fundamentale ale principiului statului de drept, aceasta redactare constituind premisa unor interpretari si aplicari arbitrare/aleatorii.

Potrivit CCR, o asemenea omisiune are relevanta constitutionala in cauza de fata, avand in vedere si o serie de decizii anterioare, prin care Curtea a statuat ca „omisiunea si imprecizia legislativa sunt cele care genereaza incalcarea dreptului fundamental pretins a fi incalcat”, pentru ca afecteaza drepturi si libertati fundamentale ale persoanei impotriva careia se formuleaza o astfel acuzatie penala.

In aceste conditii, Curtea, fiind tinuta de obligatia de a interpreta o dispozitie legala in sensul de a produce efecte si pentru a da, astfel, un sens constitutional acesteia, considera necesara instituirea unui prag al pagubei si circumstantierea vatamarii produse prin comiterea faptei, elemente in functie de care sa se aprecieze incidenta sau nu a legii penale.

Data fiind natura omisiunii legislative relevate, CCR mentioneaza ca nu are competenta de a complini acest viciu normativ, intrucat si-ar depasi atributiile legale, actionand in sfera exclusiva de competenta a legiuitorului primar sau delegat.

Judecatoarea Livia Stanciu a facut Opinie concurenta la decizia CCR in care precizeaza ca CCR nu poate impune obligatii unor autoritati publice cata vreme ea insasi, in cuprinsul aceleiasi decizii, a constatat ca nu este competenta sa o faca.

„In orice caz, aceste considerente, care nu se reflecta si deci nu sustin in niciun fel dispozitivul deciziei de inadmisibilitate, nu pot avea caracter obligatoriu. Solutia legislativa criticata reprezinta optiunea legiuitorului, iar eventualele critici care tind la modificarea acesteia, invocand o omisiune legislativa, excedeaza competentei Curtii Constitutionale. Instantele constitutionale, indiferent de rolul pe care il au sau si-l asuma la un moment dat, mai mult sau mai putin activ, nu pot deveni legiuitori. Curtile Constitutionale nu fac politica legislativa, nu creeaza legi, ele doar asigura suprematia Constitutiei in limitele competentei date de legiuitorul constituant. De aceea, orice considerente care tind sa acrediteze un alt rol/alte competente ale Curtii Constitutionale nu pot fi retinute, iar prezenta opinie concurenta este in sensul eliminarii lor din cuprinsul motivarii”, arata Livia Stanciu in Opinia concurenta.

Plenul CCR a luat in dezbatere, in 6 iunie, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.248 din Codul penal din 1969, ale art. 297 alin. (1) din Codul penal si ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, ridicata de Bombonica Prodana.

Curtea a reiterat, la acel moment, considerentele Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat ca revine Parlamentului sarcina de a reglementa valoarea pagubei si gravitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei de „abuz in serviciu”.

CCR a mentionat, in decizie, ca nu are competenta de a complini acest viciu normativ, intrucat si-ar depasi atributiile legale, actionand in sfera de competenta a Legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligatia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei in cuprinsul normelor penale referitoare la infractiunea de abuz in serviciu.

Bombonica Prodana, fosta sotie a lui Liviu Dragnea, a invocat, la un termen din luna martie, o exceptie de neconstitutionalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul in serviciu. Avocatul acesteia a precizat, in sala de judecata, ca se impune trimiterea exceptiei spre CCR pentru ca, in cazul Bombonica Prodana, prejudiciul este sub 50.000 euro si nu ar intra sub incidenta penala.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost formulata, pe langa Bombonica Prodana, de Alesu Floarea, Balaban Constantin Claudiu, Botorogeanu Adriana, Dragnea Nicolae Liviu, Gheorghe Nicusor, Marica Valentina Mirela, Marineci Ionel, Milos (fosta Ogrinja, fosta Draghici) Rodica, Stoica Anisa Niculina, Sefu Olguta, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului Teleorman, potrivit ordinii de zi a CCR.

Guvernul a trimis la CCR, la jumatatea lunii mai, un punct de vedere prin care solicita respingerea exceptiei formulate de fosta sotie a lui Liviu Dragnea, privind lipsa pragului valoric pentru abuzul in serviciu.

In acest dosar, alaturi de Liviu Dragnea, a fost trimisa in judecata fosta sotie a acestuia, Bombonica Prodana, sub acuzatia de abuz in serviciu, dar si Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman, fiind acuzata de abuz in serviciu si instigare la fals intelectual.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: