TV 5 Monde, amplu material despre Kovesi: „Incoruptibila, incapatanata, carismatica si ambitioasa”
Postul francez de televiziune TV 5 Monde a difuzat un amplu reportaj despre laura Codrita Kovesi, despre care are numai cuvinte de lauda. Kovesi si-a inceput oficial activitatea pe 1 iunie in fruntea Parchetului European.
Icoana a luptei anticoruptie in Romania, Laura Codruta Kovesi conduce, de la 1 iunie 2021, noul Parchet European de Lupta Antifrauda. Incoruptibila, incapatanata, carismatica si ambitioasa, aceasta magistrata in varsta de 48 de ani isi ia revansa dupa ani de zile de lupta in tara sa impotriva relelor practici ale clasei politice, afirma TV 5 Monde.
Laura Codruta Lascu s-a nascut la Sfantu Gheorghe, in Transilvania, in Romania lui Ceausescu. Fiica unui tata procuror, a fost pasionata de drept, in special de dreptul penal. Tatal ei a vrut insa sa o descurajeze sa ii calce pe urme. „Un parchet nu este un loc pentru o femeie!”, a relatat ea pentru La Croix L’Hebdo.
Putin inconfortabila in fata camerelor de luat vederi, Laura Codruta, care masoara 1,82 metri, impresioneaza prin inaltimea, care i-a adus selectia in 1989 in echipa feminina de baschet juniori a Romaniei, care la acea vreme era vicecampioana europeana. Cu alte cuvinte, in primii ani a trebuit sa suporte rigoarea si disciplina extrema impuse sportivilor de top din tarile din blocul estic. Acestia au fost ani de formare, care au invatat-o multe pentru viitoarea sa cariera de magistrat.
In baschet, exista o regula de aur, spune ea astazi: sa nu-ti subestimezi niciodata adversarul. „In investigatiile pe care le-am efectuat, multi infractori m-au tratat cu dispret. Convinsi ca o femeie tanara ar fi evident incapabila sa-i prinda, nici macar nu s-au obosit sa-si pregateasca apararea”. Acest handicap de a fi femeie, ea l-a transformat intr-un avantaj. „Nu am avut de ales!”, explica ea.
In 1995, Laura Codruta a fost numita procuror la Tribunalul Sibiu, in Transilvania, mai intai la Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu, apoi la Biroul de Combatere a Coruptiei si Criminalitatii Organizate si, in final, la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Cand era tanara, isi aminteste ca era singura femeie printre cinci barbati si ca i s-a spus ca nu are ce cauta acolo. „Intr-una dintre primele dati cand m-am dus la locul unei crime, o moarte suspecta intr-o fabrica, pentru a efectua primele cercetari, oamenii de paza nu m-au lasat sa intru… Era de neconceput pentru ei ca o tanara ca mine ar putea fi procurorul pe care il asteptau”, povesteste ea pentru La Croix L’Hebdo.
In 2002, Laura Codruta Lascu s-a casatorit cu Eduard Kovesi, un maghiar din Romania. Dupa divortul lor din 2007, a ales sa pastreze numele de familie al fostului sot. In 2006, a fost numita procuror general pentru un mandat de trei ani, care a fost reinnoit in 2009. La 33 de ani, Laura Codruta, in prezent Kovesi, a devenit cel mai tanar procuror general al Romaniei si prima femeie numita in aceasta functie.
In 2013, Laura Codruta Kovesi a fost numita sefa a Parchetului Anticoruptie (DNA) din Romania, care la acea vreme era una dintre tarile Uniunii Europene cele mai afectate de fraude financiare.
Sub conducerea sa, procurorii au pus sub acuzare 14 ministri sau fosti ministri, 43 de parlamentari si peste 260 de functionari locali. Ea i-a pus sub acuzare pe fostul primar al Bucurestiului, Sorin Oprescu, condamnat la patru ani de inchisoare, si pe fostul sef al guvernului, Adrian Nastase, condamnat la doi ani de inchisoare. Fostul premier Victor Ponta a fost fortat sa demisioneze in 2015, in timp ce fostul om forte al PSD, Liviu Dragnea, considerat mult timp cel mai puternic politician al tarii, a fost condamnat la trei ani si jumatate de inchisoare.
Ridicandu-se impotriva revizuirii sistemului judiciar de catre Partidul Social Democrat (PSD), care viza „corectarea abuzurilor” magistratilor, Laura Codruta Kovesi i-a inspirat pe miile de manifestanti romani care, incepand din ianuarie 2017, au iesit in strada, arborandu-i portretul, pentru a „apara statul de drept” si a impiedica guvernul sa „controleze sistemul judiciar”.
In timp ce Bruxelles-ul a avertizat in repetate randuri Bucurestiul impotriva oricarui pas inapoi in justitie, Laura Codruta Kovesi asigura intr-un interviu acordat AFP ca „curajul procurorilor si vointa lor de a-si indeplini misiunea sunt ireversibile”. La 12 februarie 2017, Laura Kovesi a declarat pentru ziarul britanic Guardian: „Cred cu adevarat ca DNA ajuta la crearea unei noi Romanii”.
Devenita o tinta a Guvernului Romaniei, in ciuda sprijinului presedintelui de centru-dreapta Klaus Iohannis, Kovesi a fost demisa de la DNA la jumatatea anului 2018. Inlocuitoarea sa, Anca Jurma, va mai sta sase luni in fruntea institutiei, inainte de a renunta la post, invocand un „mediu ostil”. Laura Codruta Kovesi, pe de alta parte, isi duce cazul la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Verdict: Romania a incalcat dreptul fostului sef al biroului anticoruptie al Romaniei la un proces echitabil si dreptul la libertatea de exprimare.
Majoritatea politica din Romania a incercat totul pentru a impiedica ascensiunea Laurei Codruta Kovesi. In septembrie 2015, premierul de atunci, Victor Ponta, a proclamat pe pagina sa de Facebook ca singura problema a tarii sale era „obsesia unui procuror complet neprofesionist care incearca sa se faca remarcat inventand si imaginand fapte si situatii false de acum zece ani”. O acuzatie care se repeta priveste „abuzurile” pe care Laura Codruta Kovesi le-ar fi comis sau permis in anchetele DNA.
La inceputul anului 2019, cand Laura Codruta Kovesi, proaspat inlaturata de la DNA in Romania, candida la conducerea viitorului parchet european, fostul ministru al Justitiei, Tudorel Toader, a trimis o scrisoare omologilor sai din UE in care ii facea un portret vitriolant magistratului, in timp ce o noua instanta disciplinara lansa o procedura impotriva sa – inca in curs – pentru abuz de putere, coruptie si sperjur. Laura Codruta Kovesirespinge aceste acuzatii: ea ne asigura ca „nu a incalcat niciodata legea”. Dupa ce a fost acuzata de presa apropiata majoritatii poltice ca ar fi un „agent CIA” sau ca ar fi primit mita de un milion de euro de la un, Kovesi spune ca toate acestea sunt „fabulatii (…) menite sa ma impiedice sa ocup aceasta functie europeana”.
Doi angajati ai unei companii private israeliene de informatii, Black Cube, au fost condamnati in Romania pentru o tentativa de hartuire a Laurei Codruta Kovesi, dar numele sponsorului acestei operatiuni nu a fost inca dezvaluit. Aceste campanii de intimidare nu au facut decat sa o intareasca pe aceasta femeie. Cu o voce sigura si un zambet timid, ea recunoaste cu umor ca este reticenta in a deschide ziarele de teama sa nu descopere ca a „comis inca o abatere”.
Laura Codruta Kovesi seamana cu „un soldat acoperit de cicatrici, care a suferit sute de lovituri” si care si-a dovedit „capacitatea de a rezista presiunii”, a estimat recent scriitorul si editorialistul Cristian Tudor Popescu. O descriere in care se recunoaste pe ea insasi.
In ciuda ostilitatii Bucurestiului, candidatura Laurei Kovesi la sefia Parchetului European, a fost aprobata din 2019 de presedintele Parlamentului European, David Sassoli, si de liderii grupurilor politice din aceasta adunare. La 48 de ani, Laura Codruta Kovesi a fost numita pentru un mandat de sapte ani.
Infiintarea Parchetului European a necesitat „mai mult de doua decenii de discutii” si „negocieri politice dificile”, a spus Laura Codruta Kovesi pe 1 iunie 2021.
22 de state membre ale UE sunt membre ale acestui organism independent, responsabil cu investigarea, dar si cu urmarirea penala si aducerea in fata justitiei a celor care au fraudat fondurile europene. Fraudele s-au ridicat la aproximativ 1.000 de miliarde de euro in perioada 2021-2027.
Parchetul European va monitoriza, de asemenea, planul de redresare de 750 de miliarde de euro care urmeaza sa fie distribuit pentru a ajuta tarile UE sa faca fata consecintelor crizei din domeniul sanatatii.
