Ucraina doboară drone Shahed cu mitraliera, din avioane de antrenament – VIDEO

Ucraina doboară drone Shahed cu mitraliera din avioane de antrenament - VIDEO
Imaginile cu un avion ucrainean de antrenament Yak-52 care doboară drone rusești Shahed folosind o mitralieră au readus în atenție o problemă majoră a războiului modern: costul apărării împotriva unor arme ieftine produse în masă.

În timp ce Ucraina caută metode improvizate și economice pentru a distruge dronele rusești, România a folosit avioane de luptă F-16 și rachete aer-aer pentru a neutraliza cele trei drone care au pătruns în spațiul aerian național în trei zile consecutive din săptămâna trecută.

Diferența ridică o întrebare: ar putea România folosi și ea metode mai ieftine pentru combaterea dronelor, în locul unor interceptări care implică aeronave de milioane de euro și armament sofisticat?

Yak-52 și dronele-interceptor: soluția ucraineană pentru un război de uzură

Ucraina a fost obligată să dezvolte metode noi de combatere a dronelor deoarece se confruntă cu atacuri masive și repetate. Dronele Shahed lansate de Rusia sunt relativ ieftine comparativ cu sistemele clasice de apărare aeriană, iar utilizarea permanentă a rachetelor sofisticate împotriva lor ar epuiza rapid stocurile militare – de altfel analiștii militari nu exclud ca tocmai aceasta să fie explicația pentru „invazia” de drone rusești din ultimele zile.

Una dintre cele mai neobișnuite soluții este folosirea avioanelor Yak-52, aparate de antrenament proiectate în perioada sovietică. În imaginile apărute public în urmă cu câteva zile un militar ucrainean aflat în cabina din spate trage cu mitraliera asupra unei drone Shahed, care este distrusă în aer.

De asemenea, Ucraina dezvoltă drone-interceptor cu costuri reduse, destinate special combaterii dronelor de atac. Logica este simplă: pentru a învinge un număr mare de drone ieftine este nevoie de mijloace care să nu coste de zeci de ori mai mult decât ținta.

De ce România folosește F-16 în locul unor soluții mai ieftine?

În cazul României, situația este diferită. Cele trei drone doborâte în iulie 2026 au fost interceptate de avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române, care au folosit rachete pentru neutralizarea țintelor.

Primul incident a avut loc pe 24 iulie, când o dronă Shahed a pătruns în spațiul aerian românesc pe direcția Sulina–Brăila–Fetești–Buzău. Un F-16 a angajat ținta și a distrus-o deasupra unei zone nelocuite din județul Buzău. Alte două drone au fost doborâte în zilele următoare, una în apropierea frontierei cu Ucraina și una deasupra Mării Negre.

Întrebarea privind folosirea unor metode mai ieftine este însă legitimă: de ce România nu utilizează avioane ușoare, drone-interceptor sau arme automate împotriva unor ținte precum Shahed?

Un prim răspuns ține de statutul României ca stat NATO. Forțele Aeriene Române nu operează într-un război de supraviețuire, ci într-un cadru de apărare colectivă, unde identificarea sigură a țintei, reducerea riscurilor pentru populație și respectarea procedurilor sunt prioritare.

Un F-16 oferă capacități pe care un avion ușor nu le poate garanta: senzori avansați, identificare la distanță, comunicații integrate cu sistemele NATO și posibilitatea de a angaja ținta în condiții controlate.

Pe de altă parte, experiența Ucrainei arată că această abordare are o limită economică. Într-un scenariu cu sute de drone lansate simultan, nicio țară nu își poate permite să răspundă exclusiv cu cele mai scumpe arme disponibile.

Specialiștii militari vorbesc tot mai mult despre necesitatea unei apărări aeriene stratificate: sisteme sofisticate pentru amenințări majore și soluții ieftine pentru dronele produse în masă.

Un astfel de sistem ar putea include: drone-interceptor; sisteme electronice de bruiaj; tunuri antiaeriene moderne; arme automate cu senzori; sisteme radar dedicate dronelor mici; mijloace aeriene cu cost redus.

Citește și

Comentarii

Citește mai departe

Președintele Comisiei de Arte Frumoase din SUA, Rodney Mims Cook Jr., care supraveghează controversatul proiect de extindere a sălii de bal a Casei Albe la inițiativa președintelui american Donald Trump, a purtat discuții cu reprezentanți ai Kremlinului în Rusia în această vară, în cadrul unei „misiuni diplomatice secrete”. Potrivit interlocutorilor, Cook Jr. ar fi primit […]
Emil Boc lansează unul dintre cele mai ample atacuri juridice și politice la adresa deciziei Curții Constituționale privind prevederea din Legea integrității care îl poate lăsa fără mandat pe Dominic Fritz. El afirmă răspicat că textul este neconstituțional, invocă jurisprudența anterioară a CCR privind caracterul „absolut” al principiului neretroactivității și avertizează că precedentul poate declanșa […]
Granada și zona sa metropolitană au fost zguduite din nou marți de o serie de cutremure, șapte dintre ele cu magnitudinea de până la 4,8 grade, concentrate în puțin peste o oră, care au provocat până acum răni minore la trei persoane, alunecări de teren pe străzi și evacuări preventive ale clădirilor. Aceste cutremure au […]
Președintele sud-coreean Lee Jae Myung a declarat marți că menținerea păcii este „cel mai important lucru” pentru țară, dar că aceasta trebuie să se pregătească pentru „cel mai rău scenariu”. Comentariile sale vin după ce președintele american Donald Trump i-a ordonat secretarului Apărării, Pete Hegseth, să „reducă substanțial” exercițiile comune cu Seulul, pentru a nu […]
Departamentul de Protecție a Libertăților Fundamentale al Parchetului din Paris a lansat „din proprie inițiativă” o anchetă privind presupusa interferență rusă împotriva candidaților prezidențiali Edouard Philippe și Gabriel Attal, precum și a prezumtivului candidat la președinție Raphael Glucksmann. În această vară, o serie de operațiuni de destabilizare atribuite rețelelor pro-ruse au vizat trei candidați prezidențiali […]