Totuși, oficiali occidentali au semnalat o posibilă deschidere din partea Ucrainei pentru a accepta, în mod temporar, controlul de facto al Rusiei asupra regiunilor deja ocupate: Luhansk, Donețk, Zaporijia, Herson și Crimeea.
ceastă flexibilizare a poziției vine în contextul în care Trump se pregătește să se întâlnească vineri, în Alaska, cu liderul rus Vladimir Putin, într-o încercare de a negocia o încheiere a războiului care durează de peste trei ani. Potrivit unui oficial occidental citat de cotidianul britanic The Telegraph, schimburile diplomatice au fost intense în ultimele zile, planul de compromis luând în calcul pozițiile actuale ale trupelor pe teren.
Atât Ucraina, cât și partenerii săi europeni, sunt tot mai îngrijorați că Trump și Putin ar putea ajunge la un acord peste capul Kievului. Premierul polonez Donald Tusk a declarat luni că are „multe temeri, dar și multă speranță”, adăugând că Washingtonul a promis consultări cu liderii europeni înainte de întrevederea decisivă cu liderul de la Kremlin.
Unul dintre scenariile discutate ar presupune înghețarea frontului în estul și sudul Ucrainei, cu retragerea Kievului din unele zone ale Donețkului și Luhanskului aflate încă sub control ucrainean. Deși ideea este susținută tacit de Moscova, potrivit analiștilor, obiectivele strategice ale Kremlinului rămân neschimbate: înlăturarea guvernului pro-occidental de la Kiev, blocarea aderării Ucrainei la NATO și demilitarizarea completă a țării.
Într-o declarație de luni seara, președintele Zelenski a afirmat că nu există semnale că Rusia s-ar pregăti să încheie războiul. Dimpotrivă, serviciile de informații ucrainene indică o redistribuire a trupelor ruse în vederea unor noi ofensive. Chiar dacă Ucraina pare dispusă să accepte o linie de contact înghețată temporar, orice acord de pace ar trebui să includă garanții solide de securitate din partea Occidentului, printre care livrări susținute de armament și un traseu clar de aderare la NATO. Surse diplomatice spun că liderii europeni s-au aliniat în spatele acestei poziții, într-un efort de a convinge Casa Albă că există o linie roșie comună „Ucraina + Europa” în privința concesiilor teritoriale.
Donald Trump a declarat luni că întâlnirea cu Vladimir Putin din Alaska va fi „una de tatonare” și că va încerca să obțină recuperarea unei părți din teritoriul ocupat de Rusia. „În primele două minute voi ști dacă putem face un acord. Asta fac eu, închei înțelegeri,” a afirmat liderul american. El a adăugat că ar putea vorbi mai întâi cu Zelenski, „din respect”, și apoi cu liderii europeni, după încheierea întrevederii cu Putin.
În ciuda acestor declarații, teama că o eventuală înțelegere directă între Trump și Putin ar putea slăbi poziția Ucrainei persistă. Liderii din Franța, Germania, Italia, Polonia, Marea Britanie și Finlanda au emis o declarație comună prin care subliniază că linia actuală de contact ar trebui să reprezinte punctul de plecare al oricăror negocieri, nu baza unor noi pierderi teritoriale pentru Kiev.
„Granițele nu pot fi redesenate prin forță,” a spus premierul polonez Donald Tusk, un punct de vedere împărtășit de omologii săi europeni. Europa, de această dată, pare hotărâtă să nu cedeze. În joc nu este doar suveranitatea Ucrainei, ci principiul fundamental al ordinii internaționale: că un stat agresor nu trebuie să fie recompensat pentru un război de ocupație.