Ucraina lovește puternic economia Rusiei, dar atacurile ar putea alimenta o reacție mult mai dură a Kremlinului

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Kievul speră că această campanie va afecta moralul populației ruse, însă există riscul ca efectul să fie invers, oferindu-le argumente adepților unei linii dure care îl îndeamnă pe președintele Vladimir Putin să escaladeze conflictul în loc să îl înghețe.

Rafinării și infrastructură comercială lovite în Rusia

Succesul tehnic al campaniei ucrainene este greu de contestat, notează publicația britanică. În ultima săptămână, au fost lovite două rafinării importante: Bashneft-Novoil și Slavneft-Yanos. La apogeul campaniei de atacuri în profunzime, peste o treime din capacitatea totală de rafinare a petrolului din Rusia ar fi fost scoasă temporar din funcțiune. În același timp, atacurile asupra navelor din Marea Azov au afectat puternic transportul comercial pe această rută strategică. Potrivit datelor citate de „The Times”, numai în luna iulie au fost vizate 236 de nave, iar traficul maritim a scăzut cu aproximativ trei sferturi.

Rușii se tem de o nouă mobilizare după alegeri. Putin acuză ”un atac informațional al adversarului”, dar precedentul din 2022 alimentează panica

Cât de vulnerabilă este Germania în fața sabotajelor și atacurilor asupra infrastructurii

Mai recent, Ucraina și-a orientat o parte dintre atacuri către clădirile aparținând Wildberries, companie supranumită frecvent „Amazonul Rusiei”. Platforma ar reprezenta până la 10% din cifra de afaceri a comerțului cu amănuntul din această țară. Peste 12 dintre principalele depozite și centre logistice ale companiei au fost vizate, iar aproximativ 20% din capacitatea totală de stocare ar fi fost avariată sau distrusă.

O mare parte dintre produsele aflate în depozitele Wildberries aparțineau vânzătorilor care utilizează platforma, de la antreprenori individuali până la companii importante. Astfel, efectele economice ale atacurilor s-au răspândit în numeroase sectoare, afectând nu doar compania, ci și rețeaua extinsă de comercianți care depind de infrastructura sa logistică și de serviciile oferite prin intermediul platformei.

O estimare menționată de publicația britanică indică pierderi totale de peste 280 de miliarde de ruble, echivalentul a aproximativ 2,5 miliarde de lire sterline. Autoritățile ruse ar putea fi nevoite să intervină printr-un program costisitor de sprijin, în timp ce problemele cu care se confruntă Wildberries riscă să exercite o presiune suplimentară asupra inflației.

Economia rusă continuă să reziste presiunii

Speranțele că atacurile în profunzime ar putea paraliza economia Rusiei par însă exagerate, apreciază analiza. Veniturile obținute de Moscova din petrol și gaze au fost sprijinite de continuarea crizei din Golf. Deși veniturile de bază au scăzut cu aproximativ o cincime de la începutul campaniei ucrainene, datele au început, între timp, să se stabilizeze.

Wildberries a promis, la rândul său, compensații limitate pentru comercianții afectați și încearcă să transfere o parte dintre stocuri către depozite considerate mai sigure din Kazahstanul vecin. Ucraina dispune, în plus, de stocuri limitate de drone și rachete. Kievul a fost nevoit să redistribuie o parte dintre mijloacele folosite anterior împotriva rafinăriilor pentru a lovi infrastructura Wildberries, ceea ce le-a permis rușilor să înceapă repararea unor instalații petroliere.

Cozile lungi la benzinării, care reprezentaseră, în luna precedentă, o problemă de imagine pentru Kremlin, s-au redus deja considerabil sau au dispărut.

Campania urmărește și un efect politic

Operațiunea ucraineană nu este însă exclusiv economică. Ea are și o componentă politică importantă și urmărește să aducă efectele războiului mai aproape de viața de zi cu zi a rușilor. Acest obiectiv a fost atins cel puțin parțial, întrucât atacurile au ocupat prima pagină a publicațiilor din Rusia în mare parte din ultima lună.

Efectul asupra societății ruse pare însă să fie unul de polarizare. Potrivit institutului independent Levada, luna trecută, proporția rușilor care considerau că războiul evoluează favorabil a coborât la un minim record de 50%, în scădere cu 19 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Numai 28% dintre respondenți au declarat însă că situația evoluează nefavorabil, restul fiind nesiguri în privința răspunsului. Datele sugerează, astfel, o diminuare a percepției optimiste asupra evoluției războiului, fără ca aceasta să se traducă într-o creștere proporțională a opiniilor negative.

Levada a constatat și o scădere a cotei personale de popularitate a lui Vladimir Putin. Nivelul rămâne foarte ridicat, în contextul absenței unei opoziții politice capabile să reprezinte o alternativă reală, dar a coborât la 74%, cel mai redus procent înregistrat de la declanșarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, în februarie 2022.

Crește furia unei părți a populației ruse

În paralel, în rândul populației ruse există o furie tot mai vizibilă, orientată mai degrabă împotriva Ucrainei decât împotriva Kremlinului. Deși majoritatea rușilor ar favoriza înghețarea conflictului și începerea negocierilor, există și o minoritate importantă care consideră că Moscova ar trebui să își intensifice acțiunile militare împotriva Ucrainei. Numărul tot mai mare al victimelor civile ruse oferă argumente în special susținătorilor unei politici mai dure.

Printre incidentele recente se numără atacul unei drone asupra unui autobuz din regiunea Belgorod, în vestul Rusiei, soldat cu moartea a cinci persoane. Un alt caz care a provocat reacții puternice a fost moartea a șapte persoane aflate în vacanță în sudul țării. Potrivit informațiilor disponibile, este posibil ca drona implicată în incident să fi fost lovită de apărarea antiaeriană și să se fi prăbușit pe plajă, fără ca victimele să fi constituit ținta deliberată a atacului.

În primele șase luni ale anului, Moscova a raportat 250 de civili morți și 1.596 de răniți, un bilanț de peste două ori mai mare decât cel înregistrat în perioada comparabilă a anului precedent. Pierderile civile din Ucraina sunt însă considerabil mai mari. Numai în luna iunie, aproape 300 de civili ucraineni au fost uciși.

Cu toate acestea, disponibilitatea tot mai mare a mass-mediei de stat din Rusia de a prezenta victimele civile de pe teritoriul rus sugerează, potrivit analizei, o încercare de a convinge populația că Rusia este victima conflictului, și nu agresorul.

Kremlinul ar putea folosi atacurile pentru justificarea escaladării

Obiectivul lui Vladimir Putin ar putea fi legitimarea continuării războiului și a unei eventuale escaladări viitoare. Promisiunea implicită de la începutul conflictului a fost aceea că cetățenii ruși nu vor fi obligați să trăiască în mod direct experiența războiului, atât timp cât nu aleg să se ofere voluntari.

Ulterior, Kremlinul a încercat să prezinte ceea ce numește „operațiunea militară specială” drept o necesitate existențială pentru Rusia. În pofida unei campanii propagandistice de amploare, această justificare nu ar fi reușit să convingă pe deplin populația.

O nouă abordare, construită în jurul ideii de răzbunare, ar putea avea mai mult succes în consolidarea sprijinului pentru regim și în justificarea unor decizii nepopulare, inclusiv a unei eventuale mobilizări a rezerviștilor, menită să compenseze actualul deficit de recrutare.

Rusia răspunde prin atacuri asupra infrastructurii ucrainene

Moscova răspunde deja prin tactici similare celor utilizate de Ucraina. Forțele ruse au lovit centre logistice ucrainene ca represalii pentru campania împotriva Wildberries, dar și benzinării situate de-a lungul principalelor șosele. Complexul portuar din regiunea Odesa a fost atacat în mod repetat, ceea ce a dus la suspendarea unei mari părți a transporturilor maritime din zonă.

Exporturile ucrainene de cereale, oțel și minereu de fier depind de rutele prin Marea Neagră, iar întreruperea acestora ar provoca Kievului pierderi de peste 50 de milioane de lire sterline pe zi, potrivit estimării citate de „The Times”. Sectorul agricol ucrainean se numără printre cele mai afectate. În același timp, stocurile de rachete Patriot ale Ucrainei, esențiale pentru interceptarea rachetelor balistice și hipersonice rusești, au fost puternic reduse.

Există temeri că, odată cu apropierea iernii, Moscova își va relua ampla campanie împotriva infrastructurii energetice ucrainene, a cărei capacitate de producție ar fi scăzut deja la mai puțin de o treime din nivelul existent înainte de război.

Campania de 40 de zile lansată de Zelenski

La sfârșitul lunii iunie, președintele Volodimir Zelenski a lansat o campanie de atacuri în profunzimea teritoriului Rusiei, programată pentru o perioadă de 40 de zile, cu obiectivul declarat de a determina Moscova „să pună capăt războiului” înainte de venirea iernii. A fost un pariu important pentru liderul ucrainean, dar unul considerat de autorul analizei drept probabil necesar.

Zelenski trebuia să le demonstreze aliaților occidentali ai Ucrainei, în special președintelui american Donald Trump, sceptic în privința perspectivelor Kievului, că Ucraina „are cărți” pe care le poate juca. Trump, descris în analiză drept înclinat să sprijine partea care pare să câștige, i-a făcut chiar lui Zelenski promisiuni privind posibilitatea ca Ucraina să primească dreptul de a produce propriile sisteme Patriot. O mare parte dintre aceste promisiuni ar fi fost ulterior retrase sau nuanțate.

În același timp, în anumite cercuri de la Kiev a existat convingerea că nemulțumirile existente în interiorul elitei ruse ar putea ieși la suprafață dacă Ucraina ar lovi obiective economice cu o vizibilitate foarte ridicată.

Loviturile aeriene nu garantează slăbirea voinței de luptă

Tentativele de demoralizare a unei națiuni prin atacuri aeriene și de forțare a acesteia să solicite pacea pot avea succes numai în cazul în care loviturile produc efecte suficient de puternice pentru a schimba fundamental calculul politic și militar. „The Times” evocă experiența celui de-Al Doilea Război Mondial. Bombardamentele atomice asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki au contribuit decisiv la capitularea Japoniei, în timp ce Blitzul german asupra Marii Britanii nu a distrus voința de rezistență a populației britanice, ci, dimpotrivă, a consolidat-o.

Până în prezent, Ucraina nu dispune de capacitatea necesară pentru a produce asupra Rusiei un efect comparabil cu primul dintre aceste exemple. Atacurile în profunzime afectează însă credibilitatea lui Vladimir Putin și provoacă pierderi economiei ruse, influențând, în mod indirect, și capacitatea militară a țării. În același timp, reprezentanți pragmatici și tehnocrați ai elitei ruse formulează tot mai des apeluri la moderație și la încetarea luptelor.

Săptămâna trecută, Serghei Sobianin, influentul primar al Moscovei, a răspuns indirect susținătorilor unei mobilizări generale. O asemenea măsură ar „ucide economia civilă, ceea ce înseamnă să ucizi țara însăși”, a afirmat Sobianin.

Adepții liniei dure cer intensificarea războiului

În același timp, susținătorii unei politici militare dure folosesc campania ucraineană drept argument pentru a-l determina pe Putin să treacă la o etapă mai violentă a războiului și să încerce obținerea rapidă a unui rezultat favorabil Moscovei. Așa-numitul „război al depozitelor” presupune, inevitabil, atacuri în interiorul sau în apropierea centrelor populate, ceea ce duce la creșterea numărului victimelor civile de ambele părți.

Dincolo de acest efect, Vladimir Putin ar putea considera că dispune acum de o libertate politică mai mare pentru mobilizarea unor trupe suplimentare înaintea unei campanii de toamnă, fără să se teamă, în aceeași măsură, de reacția negativă a populației. Escaladarea ar putea depăși chiar limitele câmpului de luptă din Ucraina.

Săptămâna trecută, o evaluare a serviciilor americane de informații, ajunsă în presă, sugera că Rusia ar putea intensifica acțiunile din cadrul așa-numitului „război hibrid”, cu scopul de a descuraja statele europene să continue sprijinul acordat Kievului. Pătrunderea accidentală a unei rachete rusești în spațiul aerian polonez, în urmă cu zece zile, precum și descoperirea, miercuri, a unei drone cu explozibil pe aeroportul Leipzig/Halle din Germania ar putea reprezenta avertismente cu privire la riscurile viitoare. Drona descoperită în Germania ar fi avut drept posibilă țintă un avion cargo ucrainean care transporta armament.

Pariul calculat al Ucrainei, conceput pentru a pune presiune asupra Moscovei, ar putea, astfel, să îl determine pe Vladimir Putin să răspundă printr-un pariu propriu, considerabil mai periculos