„Ucraina sa se alature NATO, dar fara teritoriile ocupate de Rusia”. Fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, avanseaza ideea de „aderare partiala”
Anders Fogh Rasmussen, secretar general al NATO in perioada 2009 – 2014, care il consiliaza pe Andrii Iermak, la randul sau consilier al presedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, avanseaza ideea unei aderari partiale a Ucrainei la NATO, scrie The Guardian.
Rasmussen insista ca un plan pentru aderarea partiala a Ucrainei nu va simboliza o inghetare a conflictului, ci va marca in schimb o determinare de a avertiza Rusia ca nu poate impiedica Ucraina sa se alature aliantei defensive vestice. NATO urmeaza sa organizeze summit-ul pentru cea de-a 75-a aniversare la Washington in vara viitoare, iar problema viitoarei aderari a Ucrainei va fi cu siguranta un subiect major.
Conducerea Ucrainei a fost dezamagita cand, sub presiunea SUA si a Germaniei, NATO la summitul sau din acest an a semnat o declaratie in care spunea Ucrainei ca i se va oferi o invitatie atunci cand conditiile o vor permite, respingand efectiv cererea Ucrainei de a primi un calendar clar de aderare. In schimb, relatia Ucrainei cu NATO a fost totusi intarita prin infiintarea unui consiliu Ucraina-NATO si printr-un acord conform caruia membrii NATO vor oferi bilateral garantii de securitate Ucrainei. Rasmussen spune ca aderarea Ucrainei la NATO nu poate fi amanata din nou anul viitor. „A sosit momentul sa facem urmatorul pas cu o invitatie pentru ca Ucraina sa se alature NATO. Avem nevoie de o noua arhitectura europeana de securitate in care Ucraina se afla in inima NATO”, a spus el.
Aderare partiala sau impartire definitiva a teritoriului Ucrainei?
Cei care pledeaza pentru aderarea Ucrainei la NATO se lovesc de imposibilitatea ca unei tari aflate in razboi sa i se ofere calitatea de membru, deoarece, in temeiul clauzei de autoaparare colectiva a articolului 5 al NATO, toate statele membre NATO sunt obligate sa vina in apararea activa a tarii aflata in conflict. Aderarea la NATO a intregii Ucraine acum ar fi de fapt o notificare a NATO pentru Rusia ca este pe cale sa intre in razboi cu Moscova. Prin excluderea din NATO a teritoriului cucerit de Rusia, amenintarea unui conflict Rusia-NATO ar fi redusa, sustine Rasmussen. Acesta a negat totusi ca miscarea ar ingheta conflictul, cedand teritoriul ucrainean Rusiei.
„Credibilitatea absoluta a garantiilor articolului 5 ar descuraja Rusia sa organizeze atacuri in interiorul teritoriului ucrainean din interiorul NATO”. „Pentru ca articolul 5 sa fie credibil, ar trebui sa existe un mesaj clar catre Rusia ca orice incalcare a teritoriului NATO va fi rezolvata printr-un raspuns.” El a spus ca, in anumite privinte, propunerea este similara cu impunerea unei zone de interdictie aeriana pentru Rusia, astfel incat aceasta sa nu poata zbura deasupra teritoriului ucrainean sau sa trimita rachete in orasele ucrainene. Ideea ar urma sa fie analizata de specialisti militari inainte de urmatorul summit NATO, inclusiv despre modul in care, in contextul schimbarii frontului, ar putea fi trasa o linie de demarcatie credibila, care sa arate teritoriul ucrainean considerat in interiorul NATO si teritoriul ocupat de Rusia.
Precedentul Germania, din 1955
Rasmussen a spus si ca a existat un precedent aproximativ de cand Germania de Vest a aderat la alianta in 1955, iar articolul 5 acoperea teritoriul sau, dar nu si pe cel al Germaniei de Est.
El a prezentat trei motive principale pentru care Ucrainei sa i se ofere calitatea de membru. Ucraina in interiorul NATO va actiona ca un bastion impotriva unei Rusii inca agresive. In al doilea rand, el a spus: „Trebuie sa realizam ca zonele gri sunt zone de pericol. Neutralitatea in vechiul sens al lumii nu mai exista. Zonele gri devin o tentatie pentru Putin de a ataca.”
In cele din urma, el a sustinut ca armata ucraineana este acum cea mai intarita armata din Europa si ar fi un atu si un exemplu pentru alte puteri europene. El a spus ca un total de 25 de tari, pe langa tarile din G7, ar negocia acorduri bilaterale de securitate cu Ucraina, ca parte a unui acord-cadru numit Pactul de Securitate de la Kiev, care ar trebui sa actioneze ca o punte catre aderarea deplina la NATO.
