Ucraina se pregăteşte să devină un „arici de oţel”, pe fondul temerilor legate de garanţiile de securitate – Analiză Politico

Ucraina se teme că nu se poate baza pe garanţii de securitate ferme din partea aliaţilor în eventualitatea unui acord de pace şi consideră că trebuie să fie pregătită să se apere singură, ca un „arici de oţel”, pentru a se asigura că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, nu va lansa un nou atac.

Preşedinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a îndemnat anul trecut Kievul să transforme ţara „într-un arici de oţel, de neînghițit pentru agresorii actuali şi viitori”.

Această viziune presupune menţinerea unei armate numeroase pe termen lung, investiţii masive în tehnologii moderne de drone şi rachete, precum şi dezvoltarea producţiei interne de armament.

Comisarul UE pentru climă a anunțat înființarea unei forțe de intervenție rapidă de stingere a incendiilor

Epstein a plătit pentru teste genetice inovatoare într-un aparent efort de a explora prelungirea vieții

Reconfigurarea conceptului de garanţii de securitate

„Ucraina a trecut printr-o regândire fundamentală a ceea ce înseamnă garanţiile de securitate şi pe ce trebuie să se bazeze acestea”, a declarat pentru POLITICO Alyona Getmanchuk. „Anterior, viziunea era centrată în principal pe angajamentele de protecţie oferite de parteneri. Astăzi există o înţelegere clară că nucleul oricăror garanţii de securitate trebuie să fie armata Ucrainei şi industriile sale de apărare.”

Pentru atingerea acestui obiectiv, Ucraina trebuie să construiască un sector de apărare sustenabil, să reformeze sistemele de achiziţii, să modernizeze recrutarea, să continue dezvoltarea tehnologiei dronelor, să producă rachete cu rază lungă de acţiune şi să-şi doteze forţele cu tancuri, artilerie şi avioane moderne. Kievul a schiţat inclusiv un acord pentru achiziţionarea a până la 150 de avioane de vânătoare Saab JAS-39E Gripen, produse în Suedia.

Industria de apărare, cheia descurajării

„Securitatea viitoare a Ucrainei ţine, înainte de toate, de rezilienţa producţiei”, a declarat Ihor Fedirko, director general al Consiliului Industriei de Apărare din Ucraina. „Nu de sisteme individuale de armament şi nici de descoperiri tehnologice punctuale, ci de capacitatea industriei de apărare de a funcţiona în timp, sub presiune, cu o producţie predictibilă.”

Necesitatea unor garanţii de securitate este amplificată de faptul că preşedintele SUA, Donald Trump, a exclus opţiunea preferată de Kiev, aceea de a fi invitat în NATO, organizaţie care îşi protejează membrii prin articolul 5 privind apărarea colectivă.

„Pe lângă forţe armate puternice, Ucraina are nevoie de garanţii de securitate solide”, a declarat marţi, la Kiev, secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Reticenţă faţă de acorduri alternative

În lipsa aderării la NATO, Ucraina ar trebui să se bazeze pe acorduri bilaterale sau aranjamente speciale, care nu au aceeaşi greutate ca angajamentul Alianţei. Kievul priveşte cu prudenţă aceste opţiuni, după experienţa din 1994, când a renunţat la arsenalul nuclear în schimbul unor garanţii din partea SUA şi Marii Britanii, angajamente care ulterior s-au dovedit insuficiente.

„Unii aliaţi europeni au anunţat că vor desfăşura trupe în Ucraina după încheierea unui acord. Trupe la sol, avioane în aer, nave în Marea Neagră. Statele Unite vor fi elementul de sprijin”, a spus Rutte, adăugând că aceste angajamente sunt „solide”.

Rusia a transmis însă deja semnale că se va opune oricăror garanţii de securitate pentru Ucraina. „Nu ştim ce garanţii au fost convenite, dar aparent sunt garanţii pentru regimul ucrainean care a urmat o politică rusofobă şi neo-nazistă”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

Planul B, autoapărarea

O parte importantă a temerilor Ucrainei vizează fiabilitatea promisiunilor făcute de Donald Trump, în contextul schimbărilor sale bruște de politică externă şi al apropierii de Moscova.

„Trump ar merge la război cu Rusia pentru Ucraina? Absolut nu. Ar sancţiona Rusia pentru încălcarea unui armistiţiu? Foarte puţin probabil”, a scris analistul Timothy Ash.

În aceste condiţii, Planul B al Kievului este să se bazeze pe propriile forţe. „Cu cât războiul durează mai mult, cu atât ucrainenii sunt mai convinşi că trebuie să se bazeze în primul rând pe ei înşişi”, a spus Getmanchuk.

O armată mare, costuri uriaşe

Un element central al viitoarei capacităţi de descurajare este o armată numeroasă. În negocierile de pace, Ucraina a insistat asupra menţinerii unei armate de 800.000 de militari.

Potrivit ministrului ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov, aproximativ 2 milioane de ucraineni sunt căutaţi după ce au evitat recrutarea, iar circa 200.000 de militari ar fi părăsit unităţile fără permisiune. În eventualitatea unui armistiţiu, mulţi dintre cei aflaţi acum pe front ar dori să fie demobilizaţi.

„Este nevoie de un efort enorm şi costisitor pentru a construi şi menţine o armată mare în timp de pace”, a declarat analistul militar Taras Chmut.

Drone, rachete şi producţie internă

Ucraina afirmă că Rusia suferă pierderi lunare de aproximativ 35.000 de militari, majoritatea în urma atacurilor cu drone. În 2025, Ministerul Apărării a contractat 4,5 milioane de drone FPV şi a cheltuit peste 110 miliarde de hrivne, aproximativ 2,1 miliarde de euro, pentru achiziţii legate de drone, de trei ori mai mult decât în anul precedent.

Ucraina dezvoltă, de asemenea, rachete proprii şi drone cu rază lungă de acţiune, capabile să lovească ţinte adânc în interiorul Rusiei, precum şi o rachetă balistică tactică cu rază de 500 de kilometri, în cooperare cu Regatul Unit.

Anul trecut, industria de apărare ucraineană avea capacitatea de a produce echipamente în valoare de aproximativ 35 de miliarde de dolari, însă guvernul a putut contracta doar circa 12 miliarde de dolari, a precizat Fedirko.

Sprijin european şi concluzia Kievului

Iniţiativele Uniunii Europene privind creşterea cheltuielilor pentru apărare, inclusiv programul SAFE de împrumuturi de 150 de miliarde de euro pentru armament, sunt deschise şi industriei ucrainene. UE intenţionează, de asemenea, să acorde Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, două treimi din sumă urmând să fie direcţionate către apărare.

Acordurile de securitate obligatorii din punct de vedere juridic cu SUA şi statele europene, precum şi eventuala prezenţă a unei „coaliţii a voluntarilor”, rămân subiecte cheie ale negocierilor de pace. „Ele sunt privite în principal ca elemente complementare armatei Ucrainei, nu ca un substitut al acesteia”, a subliniat Getmanchuk.

Pentru preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, concluzia este clară: „Cu un asemenea vecin, ucrainenii trebuie să fie apărători extrem de eficienţi ai statului lor, astfel încât Ucraina să rămână mereu independentă şi liberă de Rusia.”