Ucrainean condamnat în Germania pentru un plan de sabotaj pus la cale în beneficiul Rusiei. Coletele trebuiau să ia foc în timpul transportului

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Bărbatul a primit o pedeapsă de un an și trei luni de închisoare, în timp ce alți doi ucraineni judecați în același dosar au fost achitați. Anchetatorii susțin că suspecții au trimis inițial colete cu dispozitive GPS pentru a testa rutele unei companii de curierat, următoarea etapă a planului fiind expedierea unor pachete incendiare. Scopul acestora ar fi fost să se aprindă în timpul transportului și să provoace cât mai multe pagube.

Condamnare la un an și trei luni de închisoare

Tribunalul din Stuttgart a pronunțat marți verdictul în cazul celor trei cetățeni ucraineni acuzați de implicare într-un plan de sabotaj.

Unul dintre bărbați a fost condamnat la un an și trei luni de închisoare, în timp ce ceilalți doi inculpați au fost achitați. Instanța nu a prezentat imediat detalii suplimentare privind acuzațiile exacte pentru care primul dintre ei a fost găsit vinovat, potrivit agenției germane dpa, citată de Mediafax.

Incident grav la bordul unui avion Air India: 24 de persoane rănite după o cădere bruscă. Ce au descoperit anchetatorii

Reacțiile șefilor de la TVR și Radio după ce au fost dați afară de CCR la sesizarea AUR. Cei doi au fost propuși de PNL și USR

Cei trei bărbați au 22, 25 și 30 de ani și fuseseră arestați în mai 2025. Două dintre arestări au avut loc în Germania, la Köln și Konstanz, iar cea de-a treia în cantonul Thurgau din Elveția.

Procurorii îi acuzaseră că au participat la pregătirea unei operațiuni care urmărea sabotarea rețelei de transport a unei companii de curierat.

Înaintea verdictului, acuzarea ceruse pedepse cuprinse între doi ani și nouă luni și patru ani și trei luni de închisoare. Avocații celor trei solicitaseră achitarea tuturor inculpaților.

Colete cu GPS, trimise pentru testarea rutelor de transport

Potrivit anchetatorilor germani, operațiunea ar fi fost desfășurată la ordinul unui serviciu rus de informații.

În martie 2025, cei trei ar fi trimis două colete care conțineau dispozitive de urmărire GPS. Pachetele au plecat către Ucraina prin intermediul unui serviciu poștal ucrainean.

Scopul nu era însă transportarea unor obiecte către destinația respectivă, ci obținerea unor informații despre traseul coletelor.

Procurorii susțin că dispozitivele GPS trebuiau să permită identificarea rutelor și procedurilor folosite de compania de curierat. Informațiile obținute urmau apoi să fie utilizate pentru pregătirea etapei următoare a operațiunii.

Ordinul ar fi ajuns la cei trei prin intermediari aflați în orașul ucrainean Mariupol, ocupat de Rusia.

Arestările din 2025 au avut loc într-un context în care autoritățile europene investigau mai multe operațiuni suspectate că ar fi fost organizate de serviciile ruse. Procurorii germani anunțaseră la momentul respectiv că suspecții ar fi avut contacte cu persoane care lucrau pentru instituții de stat din Rusia.

Planul: pachetele urmau să se aprindă în timpul transportului

După testarea rutelor cu dispozitive GPS, operațiunea ar fi trebuit să intre într-o etapă mult mai periculoasă.

Anchetatorii afirmă că următorul pas presupunea expedierea unor colete în care urmau să fie ascunse dispozitive incendiare. Acestea trebuiau să se declanșeze în timp ce pachetele se aflau în rețeaua de transport.

Potrivit procurorilor, coletele trebuiau „să se aprindă în Germania sau în alte locuri de pe traseul către zone ale Ucrainei care nu sunt ocupate de Rusia și să provoace cât mai multe pagube, pentru a submina sentimentul de siguranță al populației”.

Cei trei ar fi acceptat să participe la expedierea coletelor, însă planul a fost descoperit înainte ca atacurile incendiare să fie puse în practică.

Anchetatorii germani consideră că astfel de operațiuni pot urmări nu doar producerea unor pagube materiale, ci și perturbarea rețelelor logistice și crearea unui sentiment de nesiguranță.

Autoritățile occidentale au avertizat în ultimii ani că serviciile ruse ar încerca să recruteze persoane pentru acțiuni de spionaj și sabotaj în Europa, uneori folosind intermediari sau așa-numiți agenți de nivel inferior. În august 2026, autoritățile bavareze au anunțat, într-un alt dosar, arestarea unui cetățean ucrainean suspectat că fotografiase sediul unei companii din industria de apărare pentru un serviciu secret străin.

Un colet a luat foc într-un centru DHL din Leipzig în 2024

Dosarul de la Stuttgart readuce în atenție un incident produs în 2024, când un colet transportat pe cale aeriană a luat foc într-un centru logistic DHL din Leipzig.

Oficialii germani din domeniul securității cred că pachetul respectiv ar fi fost trimis la ordinul Rusiei.

În aceeași perioadă, serviciile europene de securitate au investigat mai multe incidente asemănătoare. În 2024 au fost raportate explozii sau incendii provocate de pachete în centre logistice din Germania, Marea Britanie și Polonia, ceea ce a determinat companiile de curierat să își consolideze măsurile de securitate.

Tensiunile au continuat și în 2026. La începutul lunii august, o dronă care transporta explozibil a fost găsită pe aeroportul din Leipzig, în apropierea unui avion ucrainean. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a descris incidentul drept un „atac hibrid al unor puteri străine”.

Germania, unul dintre principalii susținători europeni ai Ucrainei, se confruntă de la începutul invaziei ruse din 2022 cu un număr tot mai mare de anchete privind presupuse activități de spionaj, sabotaj și influență desfășurate în beneficiul Moscovei.

În cazul judecat acum la Stuttgart, atacurile propriu-zise nu au mai avut loc. Autoritățile au intervenit după etapa în care suspecții ar fi testat traseele logistice cu ajutorul coletelor dotate cu GPS. Verdictul pronunțat marți s-a încheiat cu o singură condamnare și două achitări, în pofida pedepselor mai mari solicitate inițial de procurori.