Soluția a venit printr-un amendament depus de UDMR, care abrogă articolul ce generase în ultimele zile confuzie și panică în rândul aleșilor locali.
Amendamentul a fost adoptat cu 20 de abțineri, restul parlamentarilor prezenți votând pentru.
PSD a renunțat, în același timp, la propria soluție, care prevedea prorogarea aplicării noilor incompatibilități până la 1 ianuarie 2029.
Prin urmare, parlamentarii au ales varianta eliminării prevederii, nu doar amânarea aplicării ei.
Situația a devenit explozivă marți, după ce în partide și administrațiile locale a circulat interpretarea potrivit căreia modificările recente ale Codului administrativ îi făceau incompatibili pe consilierii locali și județeni care au, simultan, contracte de muncă în sectorul public.
În mai multe partide au fost transmise în cursul nopții avertismente către aleșii locali, aceștia fiind informați că ar trebui să aleagă între mandat și slujba la stat.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a intervenit ulterior și a transmis prefecților o interpretare potrivit căreia incompatibilitatea generală nu există, invocând faptul că aleșilor locali li se aplică regimul special prevăzut de Legea 161/2003. Ministerul a precizat că această interpretare a fost discutată și cu Agenția Națională de Integritate.
Parlamentul a decis însă miercuri să elimine din lege textul care provocase disputa, reducând astfel riscul unor interpretări contradictorii ulterioare.
Cătălin Drulă a acuzat marți PSD că instituțiile statului au fost mobilizate rapid după ce partidul a descoperit că noua legislație ar putea afecta numeroși consilieri locali.
„Pentru că e totuși activul de partid și pentru ei statul și PSD-ul e mumă. Pentru Fritz și useriști, ciumă”, afirma deputatul USR.
Drulă susținea că situația arată un tratament diferit față de cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz, pentru care PSD și AUR au susținut în Legea integrității un amendament care poate duce la încetarea mandatului.
Miercuri, cele două probleme au ajuns practic pe aceeași masă a parlamentarilor.
În aceeași ședință, USR a depus un amendament care ar fi schimbat radical situația lui Dominic Fritz.
Propunerea prevedea ca încetarea de drept a unui mandat în urma constatării definitive a unui conflict de interese să poată afecta exclusiv mandatul în timpul căruia a fost comisă fapta.
„Încetarea poate privi numai funcția, demnitatea publică ori mandatul în exercitarea căruia a fost săvârșită fapta care a determinat constatarea conflictului de interese”, se arată în amendament.
USR introducea în legislație conceptele de „mandat viciat” și „mandat neviciat”.
Potrivit textului, dacă mandatul în timpul căruia s-a produs conflictul de interese s-a încheiat deja, consecința nu ar mai putea fi transferată unui mandat câștigat ulterior printr-un nou scrutin.
„Mandatul dobândit ulterior constituie un mandat neviciat și nu poate înceta de drept exclusiv ca urmare a faptei săvârșite în cursul mandatului viciat”, prevedea amendamentul USR.
Miza politică a amendamentului este evidentă în cazul primarului Timișoarei.
Conflictul de interese constatat definitiv în cazul lui Dominic Fritz privește primul său mandat de primar. Fritz a obținut ulterior un nou mandat prin alegerile locale.
În formula propusă de USR, eventuala „viciere” ar fi rămas legată de mandatul în timpul căruia s-a produs fapta și nu ar fi putut conduce la încetarea mandatului obținut ulterior printr-un nou vot al electoratului.
USR și-a construit argumentația chiar pe motivarea Curții Constituționale care a declarat constituțional „amendamentul Fritz”.
Formațiunea invocă pasajele în care CCR argumentează că măsura nu reprezintă o sancțiune personală aplicată titularului, ci produce încetarea „funcției/demnității/mandatului care a fost viciată/viciat prin fapta titularului său”.
USR susține că, dacă această interpretare este dusă până la capăt, un mandat obținut ulterior nu poate fi considerat „viciat” de o faptă produsă în mandatul anterior.
„Extinderea încetării asupra unui mandat distinct, dobândit ulterior printr-un nou scrutin, ar converti măsura într-o sancțiune aplicată persoanei pentru o faptă anterioară”, argumentează USR.
Spre deosebire de modificarea propusă de UDMR privind aleșii locali angajați la stat, amendamentul USR referitor la delimitarea „mandatului viciat” de un mandat obținut ulterior nu a fost supus votului în ședința comisiilor.
Astfel, parlamentarii au găsit miercuri dimineață o soluție pentru problema incompatibilității care putea afecta un număr mare de consilieri locali și județeni angajați în sectorul public, dar nu au eliminat în aceeași ședință prevederea care poate conduce la încetarea mandatului lui Dominic Fritz.
Legea integrității urmează să ajungă la votul decisiv din Senat, într-o cursă contra cronometru provocată și de termenul de 31 august pentru îndeplinirea jalonului PNRR.