UE contribuie la finanțarea războiului lui Putin. În timp ce condamnă Kremlinul, Europa cumpără mai mult gaz rusesc decât oricând

UE contribuie la finanțarea războiului lui Putin. În timp ce condamnă Kremlinul Europa cumpără mai mult gaz rusesc decât oricând
În ultimele luni dinaintea interdicției complete de import, Europa cumpără mai mult gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia decât oricând. Conform datelor firmei de analiză Kpler, statele membre ale UE au importat 9,9 milioane de tone de GNL din proiectul rusesc Iamal în prima jumătate a anului 2026. Aceasta reprezintă o creștere de 18% față de aceeași perioadă a anului precedent. Analiza organizației de mediu Urgewald indică faptul că Europa a achiziționat astfel aproape întreaga producție disponibilă a instalației din Arctica rusă, scrie focus.de.

În ultimele câteva săptămâni, toți cei care sunt de partea Ucrainei au fost în măsură să se bucure de o plăcere rară. Dronele ucrainene au atacat, noapte de noapte, rafinării și petroliere rusești. Benzinării de pe tot cuprinsul Rusiei au secat. În filmări se vede cum se încing bătăi la cozile la benzină. Pentru o țară căreia îi place să se mândrească drept o superputere energetică, este o umilință.

Daunele sunt reale. Însă ar trebui să fim onești în privința surselor din care își procură, de fapt, Vladimir Putin banii. Pentru că nu-i obține din benzina vândută în țară. Îi obține din țițeiul și gazul exportate. Anul trecut, aceste exporturi au vărsat 88 de miliarde de lire euro în bugetul Rusiei. Sunt acei bani cu care sunt plătiți soldații, sunt fabricate rachetele și este perpetuat războiul, relateaza The Telegraph.

Așadar, dacă ne dorim să oprim războiul, aceasta este ținta, scrie sursa citată. Oprim veniturile din petrol și gaze și automat oprim și războiul. Chiar este atât de simplu.

Și în acest punct ar fi trebuit să intervină, teoretic, Occidentul. Și, dacă i-am asculta pe cei de la Bruxelles, exact asta și facem. Luna trecută, UE și-a prezentat cea mai nouă rundă de sancțiuni contra Rusiei, care a vizat complexul militar-industrial, băncile și așa-zisa flotă din umbră, adică petrolierele perimate de care se folosește Putin pentru a fenta plafonarea prețului petrolului rusesc.

Deja s-a început lucrul la pachetul de sancțiuni numărul 21. Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a rezumat atmosfera de la Bruxelles: „Cărămidă cu cărămidă dărâmăm fundațiile economiei de război a Rusiei”, a declarat ea.

Una spunem, alta facem: miliarde de euro ajung în continuare la Moscova

Sună dur. Sună serios. Numai că există o singură problemă: una spunem și alta facem. Săptămâna aceasta, organizația activistă din domeniul energiei Urgewald și-a publicat analiza privind importurile de gaz rusesc din prima jumătate a anului. Concluziile sunt uluitoare: în mai puțin de șase luni, Uniunea Europeană a cumpărat cantități record de gaz lichefiat rusesc. Valoarea facturii s-a ridicat la aproape 5 miliarde de lire sterline, ceea ce reprezintă o creștere de 18% față de aceeași perioadă a anului 2025.

Europa a cumpărat aproape întreaga producție a celei mai importante uzine rusești, Iamal. Iar principalii importatori au fost Franța, Belgia și Spania. Nu este vorba de resturi de transporturi mai vechi care nu aveau unde să se ducă. Livrările de la Iamal spre Asia s-au prăbușit în aceeași perioadă cu aproape 75%. Europa nu a făcut vreo boacănă accidentală. Europa a optat să o facă, scrie The Telegraph.

Mai citiți încă o dată. În vreme ce liderii europeni se laudă că îi dărâmă Rusiei economia de război, cărămidă cu cărămidă, cumpărători europeni îi puneau Kremlinului în palmă 5 miliarde de lire pentru gazele sale. Și o făceau exact în acele luni în care Rusia făcea să plouă cu rachete asupra centralelor electrice, spitalelor și locuințelor ucrainenilor.

„Gândiți-vă ce înseamnă acest lucru. Noi aprobăm zeci de miliarde de lire în ajutoare militare și financiare pentru ca Ucraina să fie capabilă să respingă armata rusă. Și, concomitent, îi trimitem Rusiei miliarde de lire pe care ea le folosește pentru a-și finanța chiar armata în cauză. Cu o mână înarmăm victima și cu cealaltă plătim agresorul. Aceasta nu este o politică. Este o farsă”, notează autorul articolului din The Telegraph.

„Și este cu atât mai șocant dacă analizăm cum ne tratează Rusia, la rându-i, pe noi. Avioane militare rusești ne violează spațiul aerian. Drone rusești trec granița în Polonia și România. Vase rusești se învârt fără motiv prin Marea Baltică, pe deasupra cablurilor care ne asigură internet și energie. Un dispozitiv incendiar expediat cu avionul s-a aprins într-un depozit DHL din Birmingham.

Acesta nu este comportamentul unui partener comercial. Este comportamentul unui inamic. Unui inamic pe care noi îl plătim pentru gazele lui. Nu există vreun argument isteț care să poată să facă această situație acceptabilă.

Ani la rând ni s-a spus că Europa pur și simplu n-ar putea supraviețui fără energie rusească. Acel pretext a expirat între timp. Petrolul rusesc reprezintă acum sub 3% din importurile UE. Și cele de gaz sunt în scădere de ceva ani.

Volumele care încă mai sunt importate acum reprezintă o alegere, iar nu o necesitate. Sunt unele guverne care au decis că gazul un picuț mai ieftin valorează mai mult decât viețile care se pierd în Ucraina. Se înșală”, notează sursa citată.

Urgewald estimează valoarea acestor livrări la aproximativ șase miliarde de euro. Franța a fost cel mai mare cumpărător, cu 3,6 milioane de tone, urmată de Belgia, cu 2,9 milioane, și Spania, cu 2,7 milioane de tone.

Portul Zeebrugge, punct strategic pentru distribuirea gazului rusesc în Europa

Portul belgian Zeebrugge joacă un rol-cheie în acest proces. O mare parte din GNL-ul rusesc este transbordată acolo și, ulterior, distribuită în toată Europa. Germania beneficiază indirect, deoarece își aprovizionează o parte din gaze din Zeebrugge. Terminalele germane acoperă doar 10 până la 13% din cererea internă de gaze naturale. Aproximativ 40% din importurile de gaze naturale ale Germaniei ajung însă prin Belgia și Olanda.

Acolo, GNL-ul este descărcat, transformat înapoi în gaze naturale gazoase și apoi transportat în Germania prin conducte, explică focus.de. Partizanii acestui comerț vor sublinia că UE a și convenit deja să interzică importul de gaze lichefiate din Rusia. Adevărat. Dar interdicția nu va intra deplin în vigoare decât abia în 2027.

Între timp, achizițiile continuă și încă la niveluri-record, iar fiecare transport echivalează cu o nouă rundă de finanțare a Kremlinului. O interdicție care intră în vigoare după ce i-ai înmânat inamicului miliarde nu mai este cine știe ce interdicție, comentează The Telegraph.

„Dacă suntem serioși în privința apărării proprii și serioși în privința ajutării Ucrainei, nu există decât o singură cale onestă. Regatul Unit, UE și fiecare aliat trebuie să renunțe imediat și complet la petrolul și gazul Rusiei. Nu în 2027. Acum.

Fiecare baril și fiecare transport pe care refuzăm să-l cumpărăm constituie bani scoși direct din bugetul de război al lui Putin. Nu mai putem continua să spunem lucruri frumoase și să acționăm pe dos. Sunt ucraineni care mor opunând rezistență unei armate la a cărei finanțare contribuim și noi.

Dronele de deasupra rafinăriilor rusești ne arată ce înseamnă curajul. Cel mai mărunt lucru pe care l-am putea face noi este să încetăm să mai finanțăm tabăra adversă”, se arată în încheierea articolului din The Telegraph.

„Dacă suntem serioși în privința apărării proprii și serioși în privința ajutării Ucrainei, nu există decât o singură cale onestă. Regatul Unit, UE și fiecare aliat trebuie să renunțe imediat și complet la petrolul și gazul Rusiei. Nu în 2027. Acum.

Fiecare baril și fiecare transport pe care refuzăm să-l cumpărăm constituie bani scoși direct din bugetul de război al lui Putin. Nu mai putem continua să spunem lucruri frumoase și să acționăm pe dos. Sunt ucraineni care mor opunând rezistență unei armate la a cărei finanțare contribuim și noi.

Dronele de deasupra rafinăriilor rusești ne arată ce înseamnă curajul. Cel mai mărunt lucru pe care l-am putea face noi este să încetăm să mai finanțăm tabăra adversă”, se arată în încheierea articolului din The Telegraph. Nu mai există o continuare în materialul trimis inițial. Am păstrat textul până la final și am făcut doar corecturile gramaticale, de punctuație și cratimă, fără a adăuga conținut nou.

Comentarii

Citește mai departe

O emisiune difuzată de postul iranian Qoran TV a stârnit controverse după ce telespectatorii au fost îndemnați să promită bani pentru constituirea unei recompense destinate persoanei care l-ar ucide pe președintele american Donald Trump. Potrivit Mediafax, care citează Nexta, telespectatorii au promis 81 de milioane de tomani, iar un invitat a completat suma până la […]
SUA au impus marți sancțiuni președintelui Curții Penale Internaționale, Tomoko Akane, și oficialului Abdoulaye Seye. Akane, un cetățean japonez care a ocupat funcția de președinte al CPI din 2024, și Seye, un cetățean senegalez, au fost adăugați pe lista cetățenilor desemnați special (SDN) a Departamentului Trezoreriei, potrivit site-ului agenției, relatează BBC. Zece oficiali CPI sancționați […]
Ministerul Energiei respinge informațiile potrivit cărora marii consumatori industriali ar fi primit notificări de limitare a consumului sau de deconectare de la rețeaua electrică. Instituția precizează că firmele au fost doar informate că figurează într-un normativ aplicabil în situații excepționale, iar eventualele restricții pot fi dispuse numai dacă sistemul energetic ajunge într-o situație critică și […]
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii avertizează că orice diferență între salarizarea judecătorilor și cea a procurorilor ar fi nejustificată și ar crea o „ierarhie artificială” în interiorul corpului magistraților. Poziția a fost transmisă miercuri, înaintea consultărilor programate joi la Palatul Cotroceni între președintele Nicușor Dan și liderii partidelor, pe tema proiectului noii […]
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a aplicat amenzi de aproximativ 7 milioane de lei în urma controalelor desfășurate în această vară pe litoralul românesc. În perioada 6 iulie – 16 august 2026, cei 60 de comisari implicați în campania „A.N.P.C. Estival 2026” au realizat 1.140 de acțiuni de control și au aplicat 1.287 de […]