Cele patru barje introduse în apă urmează să formeze două praguri artificiale, prin care autoritățile încearcă să redirecționeze o parte din debit către Dunărea Veche, braț care alimentează centrala.
Potrivit Antena 3 CNN, Apele Române estimează că primele efecte ale intervenției vor fi observate cel mai devreme duminică seară și pe parcursul zilei de luni.
Ultimele două barje au fost scufundate în amonte de zona vizată, fiind amplasate oblic față de direcția curentului. Intervenția a durat aproximativ șapte ore, după ce prima operațiune, desfășurată cu o zi înainte, a necesitat circa 11 ore.
Potrivit autorităților, cele patru barje vor constitui două praguri artificiale care ar trebui să contribuie la dirijarea unei părți din apa Dunării către brațul Dunărea Veche. Măsura are caracter temporar și urmărește să mențină condițiile necesare pentru funcționarea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă, în contextul în care nivelul fluviului continuă să scadă.
Apele Române au anunțat că debitul Dunării la intrarea în țară este în prezent de aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă și că această valoare ar urma să se mențină până pe 12 august. Din 13 august, debitul este estimat să crească.
„Operaţiunea s-a finalizat cu succes. Efectele operaţiunii se vor resimţi cel mai devreme mâine seară şi în cursul zilei de luni”, au transmis reprezentanții Apele Române.
În zona Dunării Vechi, nivelul apei a scăzut cu aproximativ patru centimetri într-o singură zi, ceea ce menține presiunea asupra autorităților care caută soluții pentru alimentarea cu apă a centralei.
Intervenția cu barje este considerată o soluție de scurtă durată, în condițiile în care debitul fluviului rămâne redus. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a explicat că măsura urmărește să ofere câteva zile suplimentare de funcționare pentru reactorul de la Cernavodă, în condițiile în care autoritățile nu pot interveni asupra cauzei naturale a scăderii nivelului Dunării.
În paralel, autoritățile susțin că există proiecte care ar putea reduce riscul unor situații similare în viitor. Printre soluțiile menționate se numără intervenții asupra albiei în zona brațului Bala, lucrări de dragare pe Dunărea Veche și realizarea unui bypass între cele două brațe ale fluviului, astfel încât debitul să fie mai bine echilibrat.
Criza actuală aduce însă în discuție și un alt factor care poate influența funcționarea centralei: temperatura apei. Expertul în energie Alexandru Ciocan a atras atenția că, pe lângă nivelul și debitul Dunării, trebuie monitorizată și temperatura apei utilizate de centrală.
Specialistul a indicat drept exemplu situația din Franța, unde centralele pot fi oprite în anumite condiții atunci când temperatura apei în aval depășește 28 de grade Celsius. În România, nu există în prezent o prevedere similară, însă temperaturile ridicate ale apei reprezintă un factor suplimentar care trebuie urmărit în perioadele de secetă și caniculă.