În septembrie 2025, președintele rus Vladimir Putin a propus o extindere temporară a New START cu 12 luni, pentru a păstra în vigoare limitele existente și pentru a câștiga timp pentru negocieri viitoare. Kremlinul a confirmat că președintele SUA, Donald Trump, nu a oferit încă un răspuns oficial.
Analiștii sunt împărțiți: unii consideră că extinderea ar fi un semnal politic important, arătând că ambele părți doresc să mențină un control minim asupra arsenalelor. Alții avertizează că aceasta ar permite Rusiei să continue dezvoltarea de arme nucleare noi, în afara tratatului, inclusiv racheta de croazieră Burevestnik și torpila Poseidon.
Greg Weaver, fost planificator al apărării SUA, a subliniat pentru Atlantic Council că Moscova a refuzat din 2023 inspecțiile reciproce care ar fi oferit garanții că tratatul este respectat. Mai mult, acceptarea propunerii ar trimite un semnal Chinei că Statele Unite nu vor consolida forțele nucleare strategice în fața creșterii rapide a arsenalului Beijingului.
Rusia și SUA dețin împreună aproape 87% din focoasele nucleare globale, cu stocuri estimate la 5.459 și, respectiv, 5.177 . China, însă, accelerează rapid programul său nuclear și, potrivit Pentagonului, ar putea depăși 1.000 de focoase până în 2030.
Președintele Trump a declarat că intenționează să urmărească „denuclearizarea” atât cu Rusia, cât și cu China, însă Beijingul consideră că este nerezonabil și nerealist să fie obligată să participe la negocieri trilaterale cu țări care dețin arsenale mult mai mari.
În plus, Rusia solicită ca și forțele nucleare ale membrilor NATO, Marea Britanie și Franța să fie incluse în negocieri. Această poziție a fost respinsă ferm de statele vizate, complicând și mai mult perspectiva unui control global coerent al armamentului nuclear.
Nikolai Sokov, fost negociator sovietic și rus în domeniul armamentului, avertizează că un tratat multilateral de dezarmare nucleară este aproape imposibil în actualul context geopolitic. „Va dura o veșnicie să se ajungă la un acord care să includă toate puterile nucleare majore”, spune Sokov.
Ca alternativă, el propune un succesor al New START care să ofere limite flexibile, capabil să țină cont de creșterea arsenalului Chinei. Totuși, pentru Sokov, cea mai urgentă prioritate este reducerea riscului de izbucnire accidentală a unui război nuclear.
Astăzi, doar Rusia și SUA dispun de linii telefonice directe non-stop, disponibile 24/7 în caz de criză nucleară. Nicio capitală europeană sau sediu NATO nu poate comunica eficient cu Moscova, ceea ce crește riscul unor erori de calcul sau interpretări greșite în situații critice.
„Ar fi ideal dacă negocierile pentru controlul armamentului ar începe simultan. Dar trebuie să înțelegeți că următorul tratat va fi foarte complex și va dura mult timp. Prioritatea numărul unu este reducerea riscurilor și consolidarea încrederii”, subliniază Sokov.
Pe 5 februarie, expirarea New START va marca un punct de cotitură în arhitectura globală a securității nucleare. Fără un acord prelungit sau un tratat succesor, lumea va intra într-o zonă de incertitudine fără precedent de la sfârșitul Războiului Rece.