Un acord sau un nou război comercial între SUA și Canada în ultimele ore de negocieri

Adaugă ca sursă preferată pe Google

SUA și Canada negociază contra cronometru pentru a evita tarifele de 50%

Statele Unite și Canada s-au confruntat timp de decenii în domeniul comercial, disputele vizând subiecte precum importurile americane de cherestea canadiană și accesul producătorilor din SUA la piața canadiană protejată a produselor lactate.

În pofida acestor divergențe, cele două țări au reușit să rămână prietene, aliate și partenere comerciale. Militari canadieni au luptat alături de cei americani în Afganistan după atentatele din 11 septembrie 2001. Frontiera dintre SUA și Canada, cu o lungime de aproximativ 5.525 de mile, nu este militarizată, iar aproape 330.000 de persoane și mărfuri în valoare de circa două miliarde de dolari o traversează zilnic. Aproximativ 800.000 de canadieni locuiesc în Statele Unite.

De ce tresărim în somn exact când avem senzația că ne prăbușim

„Șeful Andriiovici”, misterul din noul mare dosar de corupție din Ucraina. Presa îl indică pe procurorul general: „Cine m-ar putea atinge? Dumneavoastră sunteți în spatele meu”

Abordarea conflictuală adoptată de președintele Donald Trump în relația cu Ottawa marchează însă o schimbare majoră față de cooperarea tradițională dintre cele două state. Liderul de la Casa Albă a impus tarife asupra unor mărfuri canadiene, în cadrul eforturilor sale de a readuce producția industrială în Statele Unite, și a făcut în repetate rânduri declarații controversate privind transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat american.

Nemulțumirea opiniei publice canadiene a crescut. O petiție prin care se solicită expulzarea ambasadorului SUA, Pete Hoekstra, un aliat al lui Trump, a adunat aproape 218.000 de semnături începând din 21 iulie. Inițiatorii documentului îl acuză pe diplomat că a „normalizat” afirmațiile președintelui american referitoare la anexarea Canadei.

Negocieri intense înaintea termenului-limită

Tensiunile ar putea crește semnificativ miercuri, la ora 00.01, dacă Donald Trump își pune în aplicare planul de a introduce tarife vamale de 50% pentru produse canadiene în valoare de 20 de miliarde de dolari, de la crose de hochei până la spatule medicale. Pe măsură ce termenul-limită se apropie, Washingtonul și Ottawa încearcă să ajungă la un compromis care să permită evitarea noului val de taxe vamale.

„Negociem”, a declarat luni premierul canadian Mark Carney, în fața jurnaliștilor, vorbind în limba franceză. „Negocierile sunt foarte intense și delicate. Nu este momentul să discutăm în public despre negocieri”, a adăugat șeful guvernului canadian.

Donald Trump a avut o relație tensionată cu Canada din cauza comerțului, a chestiunilor legate de NATO, a unei dispute privind un pod din zona Detroit și a declarațiilor sale referitoare la transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat al SUA.

Tarifele impuse în prezent de administrația Trump mărfurilor canadiene sunt de 10%, deși majoritatea importurilor provenite din Canada sunt exceptate deoarece respectă prevederile Acordului Statele Unite-Mexic-Canada, acord comercial semnat în primul mandat prezidențial al lui Donald Trump. Canada este al doilea cel mai important partener comercial al Statelor Unite.

Aproape 72% dintre bunurile exportate anul trecut de Canada au avut ca destinație Statele Unite. Administrația de la Washington ar putea avea însă rezerve față de introducerea unor tarife suplimentare ridicate înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie.

Taxele vamale sunt achitate inițial de importatorii americani, care pot încerca ulterior să transfere costurile asupra consumatorilor prin majorarea prețurilor. Alegătorii americani sunt deja nemulțumiți de costul ridicat al vieții.

„Nu cred că vreuna dintre părți dorește cu adevărat ca aceste tarife să intre în vigoare”, a declarat Ryan Majerus, partener în cadrul King & Spalding și fost oficial american în domeniul comerțului. „Există o presiune destul de puternică de ambele părți pentru găsirea unei soluții care să permită ieșirea din această situație”, a adăugat el.

Ce urmăresc Statele Unite și Canada

Potrivit lui Ryan Majerus, Statele Unite încearcă să convingă Canada să cumpere mai multe echipamente militare americane, inclusiv avioane de luptă F-35, să participe la proiectul de apărare antirachetă „Golden Dome” promovat de Donald Trump și să ofere SUA un acces mai larg la minerale critice. Un astfel de acord ar putea contribui la reducerea dependenței Statelor Unite de aprovizionarea cu materii prime provenite din China, considerată de Washington un rival geopolitic.

Canada dorește, la rândul său, o reducere a tarifelor americane aplicate oțelului și aluminiului, precum și cherestelei de rășinoase. Autoritățile americane susțin că industria canadiană a cherestelei beneficiază de subvenții guvernamentale incorecte.

Donald Trump a transformat taxele vamale într-un element central al agendei sale economice din cel de-al doilea mandat. Anul trecut, liderul american a impus taxe de import de două cifre aproape tuturor statelor lumii, justificând măsura prin declararea deficitului comercial de lungă durată al SUA drept o urgență națională.

Curtea Supremă a Statelor Unite a decis în februarie că președintele și-a depășit autoritatea, anulând acele tarife și deschizând calea pentru rambursarea de către guvernul federal a unor sume achitate de importatori.

Trump a căutat imediat alte modalități pentru reconstruirea sistemului său tarifar. Luna trecută, el a impus taxe de import cuprinse între 10% și 12,5% pentru 59 de țări și Uniunea Europeană, care reprezintă împreună 99% din importurile americane, invocând presupusa lipsă a unor restricții eficiente asupra produselor realizate prin muncă forțată.

Washingtonul recurge la o prevedere din 1930

Administrația Trump a apelat ulterior la o prevedere adoptată în perioada Marii Crize Economice pentru a exercita noi presiuni comerciale asupra Canadei. Donald Trump a invocat Secțiunea 338 a Legii tarifare din 1930 pentru introducerea unor taxe vamale de 50% asupra unor produse care reprezintă aproximativ 5% din exporturile canadiene către Statele Unite.

În urmă cu aproape un secol, pe fondul prăbușirii economiei americane și a economiei mondiale, Congresul SUA a adoptat legea tarifară din 1930, care prevedea taxe ridicate pentru importurile din numeroase state.

Tarifele au devenit cunoscute sub denumirea Smoot-Hawley, după numele inițiatorilor lor din Congres, și sunt considerate de numeroși economiști și istorici drept măsuri care au restrâns comerțul mondial și au contribuit la agravarea Marii Crize Economice.

Tarifele prevăzute de Secțiunea 338 nu au mai fost utilizate până acum. Negociatorii comerciali americani au preferat în mod tradițional un alt instrument, Secțiunea 301 a Legii comerțului din 1974, prevedere invocată de Trump și pentru tarifele introduse luna trecută în legătură cu produsele realizate prin muncă forțată.

Secțiunea 338 îi permite președintelui SUA să impună tarife de până la 50% importurilor din țări despre care se consideră că au discriminat companiile americane. Spre deosebire de sancțiunile aplicate în baza Secțiunii 301, nu este necesară desfășurarea unei investigații. De asemenea, nu există o limită privind perioada în care tarifele pot rămâne în vigoare.

În momentul anunțării noilor măsuri, Donald Trump a susținut că autoritățile canadiene discriminează exporturile americane de automobile, băuturi alcoolice și brânzeturi. Președintele SUA este nemulțumit și de faptul că Canada și China au fost singurele țări care au răspuns prin tarife de retorsiune după ce Washingtonul a introdus anul trecut taxe asupra produselor lor.

„Dacă o țară ia măsuri de retorsiune împotriva noastră, în mod evident nu vom tolera acest lucru”, le-a declarat vineri jurnaliștilor reprezentantul SUA pentru comerț, Jamieson Greer, prezent la Târgul de Stat din Iowa. „Vom acționa. Impresia mea este că autoritățile canadiene doresc o abordare mai conciliantă, dar vom vedea”, a afirmat oficialul american.

Acordul comercial nord-american revine în centrul negocierilor

Statele Unite renegociază acordul comercial nord-american cunoscut drept Acordul Statele Unite-Mexic-Canada, pe care administrația Trump l-a negociat cu țările vecine în timpul primului mandat al actualului președinte. Amenințarea cu tarifele prevăzute de Secțiunea 338 oferă Washingtonului o pârghie suplimentară pentru obținerea unor noi concesii din partea guvernului de la Ottawa.

„Din perspectiva lui Carney, este necesar ca acordul USMCA să fie renegociat”, a declarat Christopher Gundermann, cercetător în programul de economie al Center for Strategic and International Studies. „Nu îl poți renegocia în timp ce este în desfășurare un război comercial de amploare”, a adăugat acesta.

Nemulțumirea puternică a opiniei publice canadiene față de politicile lui Donald Trump ar putea însă limita capacitatea premierului Mark Carney de a ajunge la un acord cu Washingtonul. Canada ar putea adopta din nou măsuri de retorsiune dacă tarifele de 50% intră în vigoare, ceea ce ar putea accentua conflictul comercial.

Guvernul canadian „nu poate lăsa impresia că pur și simplu cedează în fața solicitărilor administrației Trump”, a declarat Daniel Béland, profesor de științe politice la Universitatea McGill din Montreal.

„Acceptarea unor concesii suplimentare fără obținerea în schimb a unui rezultat semnificativ ar provoca, probabil, o reacție publică puternică. Riscul pentru guvernul Carney este ca măsurile sale să facă statul canadian să pară slab și, prin urmare, și mai vulnerabil în fața unor viitoare presiuni comerciale și geopolitice din partea administrației Trump”, a explicat Béland.

Dominic LeBlanc, ministrul canadian responsabil pentru comerțul cu Statele Unite, s-a întâlnit luni cu Jamieson Greer. După discuții, oficialul canadian a oferit puține detalii despre stadiul negocierilor. „Activitatea continuă”, a declarat LeBlanc.

„Continuăm să ne facem treaba”, a adăugat ministrul canadian.