Adaugă ca sursă preferată pe Google
Procurorul Claudiu Sandu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi fost vicepreşedinte al instituţiei, ridică problema unei posibile favorizări a făptuitorului în situaţiile în care conducerea unei instanţe şi CSM refuză prelungirea delegării unui judecător care se apropie de finalizarea unui dosar, deşi cunosc că măsura poate conduce la prescrierea faptelor.
Cuprins
Fosta judecătoare Andrea Chiș, care a activat la Curtea de Apel Cluj şi a fost membră a CSM în perioada 2017-2023, afirmă că asemenea situaţii au fost prezentate şi în documentarul Recorder „Justiţie capturată” şi întreabă dacă mai poate fi vorba despre cazuri excepţionale atunci când acestea se repetă în condiţii similare.
„Favorizarea făptuitorului”
Claudiu Sandu a amintit că favorizarea făptuitorului este o infracţiune prevăzută de articolul 269 din Codul penal şi constă în ajutorul acordat unei persoane care a săvârşit o infracţiune, în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor, tragerii la răspundere penală ori executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate.
„Este evident că definirea infracţiunii a avut în vedere cele trei mari faze ale unui proces penal: urmărirea penală, motiv pentru care este incriminată împiedicarea sau îngreunarea cercetărilor; judecata, motiv pentru care este incriminată împiedicarea sau îngreunarea tragerii la răspundere penală; executarea pedepsei, motiv pentru care este incriminată forma împiedicării sau îngreunării executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate”, a scris procurorul, duminică, pe Facebook.
Sandu întreabă dacă este împiedicată tragerea la răspundere penală
Membrul CSM a întrebat dacă refuzul prelungirii delegării unui judecător, în condiţiile în care un dosar se apropie de final, poate fi considerat o acţiune care împiedică sau îngreunează tragerea la răspundere penală.
„Este împiedicată sau îngreunată tragerea la răspundere penală a unui infractor atunci când, după mai mulţi ani de proces, observând că se apropie finalizarea cercetării judecătoreşti şi este posibilă tragerea la răspundere penală a infractorului prin pronunţarea unei pedepse, organismul abilitat – CSM şi conducerea instanţei respective – refuză prelungirea delegării unui judecător în acea cauză şi, în acest fel, cu ştiinţă, acceptă prescrierea faptelor şi salvarea infractorului?”, a întrebat Claudiu Sandu.
El a susţinut că toate instituţiile implicate în înfăptuirea justiţiei au obligaţia profesională de a depune eforturi pentru ca dosarele importante să fie soluţionate într-un termen rezonabil şi înainte de intervenirea prescripţiei.
„Eu cred că este o obligaţie profesională ca, în cauzele importante, toate instituţiile implicate în înfăptuirea justiţiei să depună eforturi maxime pentru ca acestea să fie finalizate într-un termen rezonabil, înainte de intervenirea prescripţiei”, a afirmat procurorul.
Critici privind desemnarea magistraţilor delegaţi
Claudiu Sandu consideră că în completurile care judecă dosare importante nu ar trebui desemnaţi magistraţi delegaţi, iar delegarea unui judecător care îşi îndeplineşte atribuţiile nu ar trebui întreruptă atunci când consecinţa previzibilă este prescrierea faptelor.
„Desigur că această obligaţie implică şi obligaţia ca în aceste completuri de judecată să nu fie desemnaţi magistraţi delegaţi şi, mai ales, atunci când observi că magistratul îşi face treaba, să nu refuzi prelungirea delegării, mai ales când ştii care vor fi efectele unei asemenea măsuri”, a adăugat membrul CSM.
„Probabil că în urmă cu opt-nouă ani ar fi fost operate arestări într-o asemenea cauză. Astăzi ne uităm cum infractorii scapă, iar cei vinovaţi de asemenea catastrofe sunt promovaţi şi apreciaţi”, a mai scris Claudiu Sandu.
Andrea Chiș: Mai este excepţional ceva care se repetă?
Andrea Chiș a redistribuit mesajul procurorului şi a afirmat că situaţii similare au fost prezentate în documentarul Recorder „Justiţie capturată”, în care a intervenit şi ea.
„De reflectat… Astfel de situaţii sunt redate şi în documentarul Recorder, «Justiţie capturată»”, a scris fosta judecătoare.
Ea a amintit că, într-un comunicat publicat la 5 ianuarie 2026, conducerea Curţii de Apel Bucureşti a susţinut că materialul Recorder „rupe date din context şi prezintă excepţionalul ca regulă”.
„Mai este excepţional ceva care se repetă într-un context similar, prin acţiunea sau inacţiunea identică a aceluiaşi conducător de instanţă?”, a întrebat Andrea Chiș.
„Întrebarea este, desigur, retorică”, a adăugat fosta membră a CSM.
Comentarii
Recomandări
Citește mai departe
Comitetul Politic al USR a decis miercuri, cu 151 de voturi și în unanimitate, să reconfirme sprijinul politic pentru Dominic Fritz în funcția de președinte al partidului, după decizia Curții Constituționale privind modificările aduse legislației referitoare la integritate, care ar putea duce la încetarea mandatului său de primar al Timișoarei. „USR reafirmă fără echivoc sprijinul […]
Președintele rus Vladimir Putin l-a primit marți pe liderul guvernului susținut de armată din Myanmar, Min Aung Hlaing, aflat într-o vizită în Rusia pentru consolidarea cooperării dintre cele două țări, informează Associated Press. La începutul discuțiilor cu președintele Min Aung Hlaing, Vladimir Putin a remarcat cooperarea dintre cele două țări în probleme de politică externă […]
O formațiune stâncoasă instabilă, care se profilează deasupra satului elvețian Kandersteg, amenință o alunecare de teren care ar putea rivaliza cu dezastrul care a distrus Blatten anul trecut, o prăbușire pe care oamenii de știință o asociază cu dezghețul permafrostului și dinamica ghețarilor. Cei 1.300 de locuitori ai orașului Kandersteg, în cantonul Berna din Elveția, […]
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat miercuri seară, la B1 TV, că liberalii nu iau în calcul, în acest moment, desemnarea unui candidat propriu la Primăria Timișoara, după decizia Curții Constituționale privind modificările aduse legislației referitoare la integritate, care ar putea afecta mandatul lui Dominic Fritz. Bolojan a acuzat că amendamentele votate de PSD și […]
Păpădia este una dintre plantele pe care le întâlnim frecvent în grădini, pe pajiști și la marginea drumurilor, dar imaginea ei de buruiană ascunde o istorie îndelungată de utilizare alimentară și tradițională. Frunzele, florile și rădăcina plantei Taraxacum officinale au fost folosite în diferite culturi atât ca hrană, cât și în preparate din plante. Ce […]
