Un deputat USR cere ca Lia Savonea să fie ”exclusă din magistratură”: ”Acum există un dosar complet care probează reaua-credinţă şi grava neglijenţă”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Parlamentarul afirmă că sancţiunea aplicabilă ar putea ajunge până la excluderea din magistratură şi susţine că a întocmit un document cu 12 capete de acuzare, fundamentate pe paragrafe din decizia CJUE.

„Lia Savonea trebuie exclusă din magistratură. Cer Inspecţiei Judiciare să se autosesizeze, pentru că acum are la dispoziţie un dosar complet care probează reaua-credinţă şi grava neglijenţă”, a scris Alexandru Dimitriu pe Facebook.

Tragedie pe râul Mureș: o tânără de 26 de ani a murit înecată. Femeia era la scăldat cu familia

Sumă uriașă confiscată de la un lider de galerie. Poliția a găsit bani, aur și bijuterii

„Nu e o figură de stil, ci o încadrare juridică”

Deputatul USR susţine că solicitarea sa nu reprezintă o simplă evaluare politică, ci se bazează pe prevederile Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

„Nu e o figură de stil, ci o încadrare juridică. Iar probele nu le aduc eu — le-a adus ieri, cu caracter obligatoriu, Marea Cameră a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene”, a afirmat Dimitriu.

Acesta a precizat că a reunit într-un document 12 acuzaţii, fiecare fiind însoţită de trimiteri la hotărârea instanţei europene.

„Am pus cap la cap întregul probatoriu: 12 capete de acuzare, fiecare cu trimitere exactă la paragrafele hotărârii Marii Camere”, a adăugat deputatul.

Acuzaţii privind deciziile Înaltei Curţi din 2024

Alexandru Dimitriu susţine că, prin două decizii pronunţate în anul 2024 de completuri din care a făcut parte şi Lia Savonea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar fi impus instanţelor naţionale să nu aplice o hotărâre a CJUE.

„În 2024, prin Deciziile nr. 37 şi nr. 16 — pronunţate de completuri din care a făcut parte Lia Savonea — Înalta Curte a ordonat tuturor instanţelor din România să refuze aplicarea unei hotărâri a Curţii de Justiţie a UE. Nu a ignorat-o. A interzis-o”, a afirmat parlamentarul USR.

Potrivit acestuia, Marea Cameră a CJUE ar fi stabilit că instanţa supremă din România şi-a încălcat obligaţiile care decurg din tratatele europene şi a impus o interpretare incompatibilă cu dreptul Uniunii.

„Verdictul Marii Camere, negru pe alb: ÎCCJ şi-a încălcat obligaţiile din Tratat şi a impus instanţelor o interpretare «vădit incompatibilă» cu dreptul Uniunii, interpretând greşit inclusiv jurisprudenţa CEDO pe care pretindea că o apără”, a susţinut Dimitriu.

Deputatul invocă efecte asupra dosarelor de corupţie

Alexandru Dimitriu afirmă că efectul deciziilor pronunţate de instanţa supremă a fost favorizarea prescrierii unor fapte de fraudă şi corupţie.

„Efectul, cuantificat de Curte: peste opt ani în care marile fraude au curs liber spre prescripţie. Dosare de mare corupţie, îngropate definitiv”, a declarat acesta.

În opinia sa, situaţia descrisă se încadrează în noţiunile de rea-credinţă sau gravă neglijenţă prevăzute de legislaţia privind răspunderea disciplinară a magistraţilor.

„Legea 303/2022 numeşte exact această situaţie: rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Sancţiunea merge până la excluderea din magistratură”, a precizat deputatul USR.

„A treia variantă nu există”

Dimitriu susţine că judecătorii care au semnat deciziile în cauză fie au cunoscut existenţa hotărârii CJUE şi au încălcat-o în mod deliberat, fie nu au înţeles obligaţiile impuse de dreptul european.

„Aici nu există decât două variante: ori judecătorii care au semnat deciziile din 2024 ştiau că hotărârea CJUE există şi au ordonat cu bună ştiinţă încălcarea ei — rea-credinţă; ori nu au înţeles o obligaţie elementară din Tratat — gravă neglijenţă. A treia variantă nu există”, a afirmat parlamentarul.

Acesta a avertizat că România ar putea fi vizată de o procedură de infringement dacă autorităţile nu reacţionează la decizia CJUE.

„Dacă tratăm asta cu ridicare din umeri, urmează infringementul: Comisia Europeană poate acţiona România la CJUE, care a stabilit deja că un stat răspunde şi pentru încălcările propriei instanţe supreme”, a susţinut Dimitriu.

El a adăugat că o asemenea procedură ar putea conduce la aplicarea unor sancţiuni financiare suportate din bugetul de stat.

„La capătul drumului sunt amenzi plătite din banii fiecărui român. Nu e o dispută între jurişti — e o factură în curs de emitere, pe numele nostru, al tuturor”, a afirmat deputatul.

Critici la adresa Inspecţiei Judiciare

Alexandru Dimitriu a acuzat Inspecţia Judiciară că a cercetat anterior magistraţi care au aplicat hotărâri ale CJUE şi a cerut instituţiei să deschidă acum o verificare în cazul deciziilor Înaltei Curţi.

„Aceeaşi Inspecţie Judiciară care a cercetat judecători pentru că au aplicat deciziile CJUE are acum pe masă un dosar construit de cea mai înaltă instanţă a Europei”, a declarat el.

Deputatul USR consideră că refuzul unei anchete disciplinare ar demonstra, în opinia sa, lipsa de independenţă a instituţiei.

„Dacă refuză să îl deschidă, refuzul va fi el însuşi proba capturării. Iar independenţa justiţiei apără judecătorul care respectă legea — nu conducerea care ordonă încălcarea ei”, a conchis Alexandru Dimitriu.