Animalul, denumit Musango matusadonaensis, avea aproximativ 4,5 metri lungime și a trăit în urmă cu circa 210 milioane de ani. Descoperirea este importantă și pentru că este doar a cincea specie de dinozaur denumită oficial în Zimbabwe.
Fosilele au fost scoase la suprafață în 2018, în apropierea insulei Musango, de pe malul lacului Kariba. Inițial, cercetătorii au crezut că oasele aparțineau unui alt tip de reptilă preistorică. Pregătirea și studierea atentă a fosilelor au demonstrat ulterior că era vorba despre un dinozaur.
Noua specie a primit numele Musango matusadonaensis.
Animalul făcea parte din grupul sauropodomorfelor, rude timpurii ale uriașilor dinozauri cu gât lung care aveau să apară ulterior, precum Diplodocus. Spre deosebire de acești giganți, Musango se deplasa pe două picioare.
Cercetătorii estimează că avea aproximativ 4,5 metri lungime și o masă de circa 222 de kilograme. Analiza oaselor indică faptul că exemplarul avea cel puțin opt ani și era aproape complet dezvoltat atunci când a murit.
Paleontologii au mai descoperit că animalul supraviețuise anterior unei răni sau infecții serioase.
Nu a fost găsit însă craniul. Din acest motiv, oamenii de știință nu pot stabili cu certitudine dieta sa. Pe baza speciilor înrudite, Musango ar fi putut fi erbivor sau omnivor.
La fel de spectaculoasă precum descoperirea a fost și expediția.
Zona cercetată se află la zeci de kilometri de localități, iar echipele de paleontologi au folosit inclusiv o ambarcațiune pentru a ajunge la siturile cu fosile de pe malurile lacului Kariba.
Regiunea este populată de crocodili de Nil și hipopotami, iar pe uscat pot fi întâlniți elefanți și lei. Condițiile dificile au făcut ca această parte a Zimbabwe să fie mult mai puțin cercetată decât marile situri paleontologice din Europa sau America de Nord.
Musango este a cincea specie de dinozaur denumită oficial în Zimbabwe și a doua specie nouă identificată în ultimii ani în rocile din zona lacului Kariba. În 2024, cercetătorii au descris aici și Musankwa sanyatiensis.
Cele două descoperiri sugerează că sudul Africii avea, în Triasicul târziu, ecosisteme mult mai diverse decât se credea.
„Ceea ce am descoperit până acum este doar vârful aisbergului”, explică profesorul Paul Barrett, autorul principal al studiului, referindu-se la potențialul paleontologic al regiunii.
Cercetătorii cred că în Zimbabwe ar putea exista numeroase alte specii încă necunoscute. O nouă expediție în regiunea lacului Kariba este planificată pentru începutul anului 2027.