Cazul a fost analizat de Tribunalul pentru Discriminare din Norvegia, care a concluzionat că originea etnică a candidatului a stat la baza deciziilor de respingere, relatează agenția de presă UNN.
Bărbatul locuise în Norvegia timp de șase ani și avea un doctorat obținut la o universitate norvegiană.
Prima situație a apărut în timpul unui concurs pentru un post de cercetător postdoctoral la institutul Norce.
Comisia de selecție l-a considerat pe bărbat cel mai bun dintre candidați, însă conducerea instituției nu a aprobat angajarea. Decizia a fost motivată prin originea sa rusă.
„Persoana în cauză este considerată cel mai bun candidat dintre cei înscriși. Conducerea a decis că nu putem aproba angajarea propusă”, se arată în concluziile Tribunalului pentru Discriminare.
Postul a fost scos din nou la concurs după refuzul inițial. Candidatul a aplicat din nou și a trecut de interviu, însă nici de această dată nu a fost angajat. Între timp, bărbatul obținuse și cetățenia norvegiană.
Norce și-a justificat deciziile prin considerente de securitate. În 2023, conducerea institutului analizase posibilitatea de a refuza angajarea cetățenilor din state considerate de autorități drept țări cu risc ridicat, printre acestea numărându-se Rusia, China și Iran.
Institutul a invocat recomandări formulate de autoritățile norvegiene de securitate și riscurile asociate spionajului sau divulgării unor informații confidențiale.
Tribunalul a admis că securitatea poate reprezenta un motiv legitim pentru aplicarea unui tratament diferit unor candidați, în special în cazul unor posturi care implică accesul la informații sensibile.
Problema a fost însă că Norce nu a demonstrat că, în cazul concret analizat, exista un risc care să justifice respingerea candidatului pe baza originii sale.
Potrivit tribunalului, pentru ca o astfel de diferențiere să fie justificată trebuie să existe o nevoie reală, bazată pe un obiectiv legitim și evaluată în raport cu situația specifică.
În cazul primei respingeri, Norce nu efectuase o evaluare individuală a riscurilor de securitate asociate postului și candidatului.
Prin urmare, tribunalul a stabilit că refuzul angajării pe criteriul originii etnice a reprezentat discriminare. Aceeași concluzie a fost formulată și în cazul celei de-a doua candidaturi.
Tribunalul pentru Discriminare i-a acordat bărbatului despăgubiri în valoare de 25.000 de coroane norvegiene pentru discriminarea suferită.
În același timp, tribunalul nu i-a admis plângerea referitoare la obținerea ilegală de informații despre opiniile sale politice.