La 6 august, prețul erbiului în Europa era cu 50% mai mare decât la începutul lunii iunie, iar cel din China crescuse cu peste 40%. Evoluția reflectă temerile că Beijingul ar putea restrânge din nou accesul la pământurile rare spre sfârșitul anului, când urmează să expire armistițiul comercial încheiat pentru un an între Statele Unite și China.
China a acceptat anul trecut să suspende cele mai severe restricții impuse până acum exporturilor de minerale critice, în cadrul unui acord cu Statele Unite. Suspendarea a fost însă convenită numai pentru un an.
Analiștii și traderii afirmă că apropierea termenului-limită determină deja creșterea prețurilor. Utilizatorii cumpără cantități mai mari de erbiu și de alte materiale, de teama că suspendarea măsurilor nu va fi prelungită și că restricțiile vor intra din nou în vigoare.
„Participanții la piață, atât din China, cât și din afara acesteia, cred că restricțiile la export ar putea fi reintroduse pentru erbiu, ceea ce ar întrerupe aprovizionarea restului lumii”, a declarat Maeve Flaherty, responsabilă pentru stabilirea prețurilor pământurilor rare în cadrul agenției Argus Media.
Ea a adăugat că „achizițiile au crescut puternic”, în condițiile în care utilizatorii încearcă să își constituie stocuri înaintea posibilei întreruperi a livrărilor din noiembrie.
Potrivit acesteia, restricțiile mai severe anunțate în noiembrie anul trecut „vor reintra automat în vigoare la 10 noiembrie 2026, dacă Guvernul chinez nu prelungește suspendarea, astfel încât piața se apropie de un prag foarte clar”.
Erbiul face parte din gama largă de metale a căror producție este dominată de China. Beijingul și-a folosit poziția drept instrument de presiune prin limitarea accesului la aceste materiale, Statele Unite și Japonia numărându-se printre țările afectate cel mai puternic.
Elementul este utilizat în cablurile cu fibră optică folosite în industria telecomunicațiilor și în dezvoltarea centrelor de date necesare sistemelor de inteligență artificială. Erbiul are aplicații și în industriile nucleară, medicală și ceramică.
Acesta a fost inclus în ampla serie de controale asupra exporturilor anunțată de China spre sfârșitul anului trecut. Măsurile au fost suspendate ulterior, ca parte a armistițiului comercial dintre cele două mari puteri economice.
Mai multe restricții asupra exporturilor de pământuri rare și minerale critice, introduse de Beijing în prima parte a anului 2025, nu au fost suspendate și rămân în vigoare. Acestea au provocat majorări importante ale prețurilor și au redus disponibilitatea metalelor esențiale pentru sectoare care variază de la tehnologie până la apărare.
În industria pământurilor rare persistă și informații neconfirmate potrivit cărora inginerii chinezi specializați în utilizarea și întreținerea echipamentelor instalate în unele fabrici occidentale de magneți nu ar mai primi permisiunea de a călători în străinătate pentru efectuarea lucrărilor de service.
Restrângerea livrărilor a determinat statele occidentale, în frunte cu Statele Unite, să accelereze dezvoltarea unor surse alternative de aprovizionare cu pământuri rare și cu magneții de mare putere fabricați din acestea.
Agenția de evaluare financiară Moody’s a avertizat în iulie că restricțiile chineze asupra exporturilor de pământuri rare au „modificat structural” riscurile cu care se confruntă companiile europene. Industria auto este considerată sectorul cel mai expus.
Efectul asupra bonității „va fi probabil gradual și ar putea fi mascat inițial de rezervele din stocuri” și de „volumul redus al informațiilor publicate”, potrivit agenției. Moody’s a avertizat că „limitările privind aprovizionarea ar putea provoca întârzieri sau opriri ale producției”.
Printre celelalte metale pentru care China a suspendat temporar restricțiile la export anul trecut se numără holmiul, utilizat în magneți performanți și lasere medicale, precum și yterbiul, adăugat în oțel și în aliaje speciale.
De la începutul lunii iunie, prețul holmiului în China a crescut cu aproximativ 25%, iar cel al yterbiului a urcat cu aproximativ 75%, potrivit datelor Argus Media.
Financial Times a relatat separat că Ucraina a oprit o campanie intensă de atacuri cu drone asupra petrolierelor care folosesc un port strategic de la Marea Neagră, în urma unei solicitări formulate de vicepreședintele american JD Vance.
Washingtonul era îngrijorat că operațiunile Ucrainei destabilizau și mai mult piețele petroliere și afectau companiile americane. Navele vizate transportau țiței pompat din Kazahstan către terminalul Consorțiului Conductei Caspice din portul rusesc Novorossiisk.
Perturbarea aprovizionării cu energie provocată de războiul din Iran a afectat și Canalul Panama. Sumele plătite de companiile de transport maritim pentru obținerea dreptului de tranzit prin licitație au atins un nou record săptămâna trecută.
Cererea pentru intervalele de trecere prin canalul lung de 50 de mile a crescut puternic în acest an. Închiderea Strâmtorii Hormuz a modificat rutele comerciale mondiale și i-a determinat pe clienții asiatici să cumpere mai mult petrol, gaze și alte produse petroliere din Statele Unite.
Intensificarea fenomenului meteorologic El Niño a obligat Autoritatea Canalului Panama să impună restricții privind pescajul navelor. Măsurile au determinat creșterea prețurilor în cadrul licitațiilor zilnice, deoarece pot limita cantitatea de marfă transportată de nave și ar putea reduce numărul intervalelor de trecere disponibile spre sfârșitul anului.
GE Vernova Hitachi și Blue Energy au semnat un acord pentru continuarea proiectării inginerești și a procedurilor de autorizare aferente unui proiect energetic de mai multe miliarde de dolari, care va combina gazele naturale cu energia nucleară. Cele două companii susțin că proiectul va transforma modul în care sunt instalate reactoarele modulare de mici dimensiuni.
Companiile intenționează să instaleze două turbine cu gaze într-un campus energetic din Portul Victoria, în Texas, până în 2030. Acestea vor furniza aproximativ un gigawatt de electricitate unui centru de date pentru inteligență artificială, dezvoltat în apropiere de compania Crusoe.
Începând din 2032, partenerii vor să adauge o capacitate de încă 1,5 GW, produsă de până la cinci reactoare modulare de mici dimensiuni realizate de GE Vernova Hitachi.
Acordul reprezintă un pas important pentru strategia Blue Energy de combinare a producției de electricitate din gaze naturale și surse nucleare. Obiectivul este acoperirea cât mai rapidă a cererii tot mai mari din Statele Unite, alimentată de dezvoltarea inteligenței artificiale și a industriei avansate.
„Obținem un avans de cel puțin doi ani, ceea ce este foarte important din punct de vedere financiar”, a declarat Jake Jurewicz, director general și cofondator al Blue Energy.
„Trecem de la vechiul mod de construire a centralelor cu reactoare nucleare mari la o metodă care reduce costurile și timpul necesar pentru producerea energiei și care transformă, în sfârșit, energia nucleară într-un produs care poate fi finanțat și replicat”, a afirmat acesta.
Ultimele două reactoare nucleare de mari dimensiuni construite în Statele Unite, la centrala Vogtle din statul Georgia, au depășit considerabil bugetul. Costul final a ajuns la 35 de miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 15.000 de dolari pentru fiecare kilowatt de capacitate electrică.
Jurewicz a declarat că modelul Blue Energy oferă „o cale către o reducere a costurilor cu 50% și, posibil, chiar mai mult”.
Blue Energy a atras finanțări de 380 de milioane de dolari în aprilie, iar luna trecută a anunțat o investiție strategică din partea Constellation, operatorul celei mai mari flote de centrale nucleare din Statele Unite.
Compania folosește tehnici preluate din industria petrolieră și a gazelor offshore, componentele nucleare urmând să fie construite modular în șantiere navale.
GE Vernova, care și-a asociat divizia nucleară cu Hitachi în 2007, a fost unul dintre principalii constructori de reactoare cu apă în fierbere de mari dimensiuni, predominante în actuala flotă nucleară americană. Compania se concentrează acum asupra reactorului BWRX-300, un model modular de mici dimensiuni care produce aproximativ 300 MW de energie electrică.
„Reactoarele modulare reprezintă, fără îndoială, direcția pe care o urmăm. Aici ne-am stabilit poziția și aici ne-am orientat investițiile”, a declarat Eric Gray, directorul diviziei energetice a GE Vernova.
Primul reactor BWRX-300 este în construcție la amplasamentul Darlington al Ontario Power Generation din Canada. Finalizarea este prevăzută până la sfârșitul deceniului, iar reactorul ar urma să devină primul SMR conectat la rețea și exploatat comercial în lumea occidentală.