Un nou caz Catalonia in Franta? Presedintele Macron are o pozitie transanta
Presedintele francez Emmanuel Macron s-a declarat pregatit miercuri sa recunoasca specificul Corsicai, dar s-a opus celorlalte revendicari ale nationalistilor la putere in insula din Mediterana, relateaza France Presse, citata de Agerpres.
Intr-un discurs mult asteptat la Bastia, seful statului s-a declarat ‘favorabil pentru ca (insula) Corsica sa fie mentionata in Constitutia’ franceza, una din principalele revendicari ale aliantei intre sustinatorii autonomiei si separatisti.
Aceasta ar fi, a subliniat Macron, ‘o modalitate de recunoastere a identitatii sale si de ancorare in Republica’.
Aceasta revendicare suscita o apriga controversa in Franta, tara foarte centralizata, care apara cu inversunare „indivizibilitatea” Republicii.
Dar presedintele a ramas neclintit in privinta altor doua cerinte ale nationalistilor si anume ‘co-oficializarea’ limbii corsicane alaturi de limba franceza si punerea in aplicare a statutului de rezident.
Aceasta cerere ‘nu este raspunsul corect’ impotriva speculatiilor imobiliare pe aceasta insula turistica, asa cum apreciaza nationalistii.
‘Astazi, cand preturile cresc, iar terenurile sunt vandute, beneficiari sunt rareori necorsicani’, a declarat seful statului, care s-a angajat ‘sa favorizeze constructia de locuinte’ si sa ‘simplifice regulile de urbanism’.
Cat priveste limba corsicana, Emmanuel Macron a reamintit ca ‘in Republica exista o limba oficiala, franceza’.
‘Limba corsicana trebuie pastrata si dezvoltata’ si ‘bilingvismul este pe deplin recunoscut si acceptat’, dar ‘bilingvismul nu inseamna co-oficializare’, a precizat presedintele francez, avertizand ca nu va accepta niciodata discriminari pe criteriul lingvistic in ceea ce priveste obtinerea unui loc de munca.
In prima zi a vizitei sale de doua zile, Macron a adoptat deja un ton ferm marti, cand a exclus orice fel de amnistiere pentru detinuti.
Corsica, o insula cu 330.000 de locuitori, a fost timp de decenii scena unor violente cu peste 4.500 de atentate – provocand in mare parte daune materiale -, majoritatea revendicate de Frontul National de Eliberare din Corsica (FLNC). Violentele au culminat acum 20 de ani cu asasinarea lui Claude Erignac, primul prefect ucis in Franta dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Nationalismul corsican a intors in 2014 pagina clandestinitatii si atentatelor, pe fondul unei cresteri in sondaje, obtinand o majoritate absoluta in alegerile teritoriale din decembrie.
Liderii corsicani nu cer independenta insulei, ci un ‘statut real de autonomie’. Ei solicita un statut fiscal si social special, co-oficializarea limbii corsicane alaturi de limba franceza si amnistierea detinutilor corsicani pe care ii numesc ‘politici’ si care sunt detinuti in Franta continentala.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.
