Odată cu expirarea ultimului acord ruso-american important din domeniul securității internaționale, Noul Tratat de Reducere a Armelor Strategice (New START), sistemul bazat pe dreptul internațional a început oficial să se prăbușească.
Kremlinul pare mulțumit de direcția în care se îndreaptă lumea, în special după întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă, însă Rusia s-ar putea confrunta cu amenințări mult mai mari în ceea ce privește poziția pe care o va ocupa în noua ordine mondială, unde dreptatea se face prin forță, decât în vremea vechiului sistem bazat pe reguli, potrivit unei analize The Insider.
După două decenii în care a contestat ordinea mondială liberală, Vladimir Putin pare să fi obținut ceea ce și-a dorit prin politica externă a lui Trump: destructurarea sistemului condus de Statele Unite și înlocuirea lui cu o lume multipolară. În această lume, marile puteri acționează liber în periferia lor, fără teama de sancțiuni sau critici internaționale. Aceasta nu este doar o simplă schimbare de reguli, ci o redefinire completă a modului în care puterea și influența sunt exercitate pe plan global.
Însă libertatea aparentă vine cu riscuri. Aceleași reguli care limitau ambițiile lui Putin și protejau indirect interesele altor state, cum ar fi Franța sau SUA, nu mai există. Ordinea liberală oferea predictibilitate și control, chiar și pentru o putere nucleară ca Rusia, dar în noul context haotic, Kremlinul trebuie să navigheze printre marile puteri fără un sistem stabil pe care să se bazeze.
Cu toate că mai mulți comentatori ruși s-au bucurat de tensiunile apărute între SUA și Europa pe seama Groenlandei, alți analiști pro-Kremlin, precum bloggerul Alexander Koț, au avertizat că dacă Trump va reuși să obțină insula ce aparține Danemarcei, Statele Unite ar „ocupa regiunea arctică a Rusiei” și ar avea acces la resursele naturale pe care Moscova și le dorește. Koț a descris Groenlanda drept „un laț de gheață” pe care Trump „a început deja să îl strângă în jurul gâtului Rusiei”.
Această situație arată că, deși politica lui Trump poate fi văzută ca un cadou pentru Putin, în realitate, libertatea de acțiune pe care o obține Rusia nu este absolută. O lume în care forța dictează regulile poate favoriza mai degrabă SUA și China decât Moscova. În absența normelor și instituțiilor internaționale, succesul Rusiei depinde de hazardul geopolitic și de temperamentul liderilor altor mari puteri.
În trecut, Rusia a beneficiat de avantajele oferite de ordinea liberală: poziția permanentă în Consiliul de Securitate al ONU, armele nucleare și posibilitatea de a folosi legea internațională când îi convenea. Această predictibilitate îi permitea să negocieze, să amenințe selectiv și să evite consecințele grave ale propriilor slăbiciuni.
În noua lume haotică a sferelor de influență, Moscova se află într-o poziție fragilă. Economia este în declin, armata înregistrează pierderi semnificative, iar China, partenerul strategic, o tratează mai degrabă ca pe un furnizor de materii prime decât ca pe un egal. Pe măsură ce marile puteri regionale exploatează golurile lăsate de retragerea SUA din Europa, Rusia riscă să devină spectatorul propriei declinări.
Cazul Caucazului demonstrează dilema Rusiei. După ce Trump a facilitat un acord de pace între Armenia și Azerbaidjan, Rusia și-a pierdut rolul dominant pe care îl avea timp de trei decenii. Aceeași politică externă care i-a permis Moscovei libertate în Ucraina a slăbit poziția sa tradițională în regiune.
Astfel, ambițiile imperiale ale Rusiei, deși aparent sporite de dispariția ordinii liberale, se confruntă cu consecințe severe. O lume împărțită în sfere de influență necesită recunoașterea reciprocă a teritoriilor și resurselor, iar fără un aliat puternic și consecvent, Rusia riscă să fie izolată și amenințată în propriile zone de interes. În final, pariul lui Putin este unul extrem de riscant pentru o petrocrație cu populație în scădere și o armată epuizată, care nu mai poate conta pe stabilitatea oferită de vechiul sistem global.