Un satelit NASA de peste o tonă, scăpat de sub control, se va prăbuși pe Pământ în doar câteva ore

NASA monitorizează coborârea neașteptată a sondei Van Allen Probe A: o călătorie cosmică care se încheie mai devreme decât se estima

O misiune prelungită se apropie de final

Potrivit Daily Mail, agenția NASA urmărește cu atenție sonda Van Allen Probe A, care urmează să reintră în atmosfera Pământului. Deși misiunea navei spațiale s-a încheiat în 2019 și inițial oamenii de știință se așteptau ca aceasta să cadă în 2034, circumstanțele s-au schimbat, grăbind finalul călătoriei ei cosmice.

Impactul activității solare asupra coborârii

În 2024, cercetătorii au confirmat că Soarele a atins maximul solar, generând o vreme spațială intensă. Aceasta a crescut rezistența atmosferică asupra sondei, accelerând semnificativ coborârea sa către Pământ. NASA estimează că majoritatea navei se va dezintegra în timpul reintrării în atmosferă, însă unele componente rezistente ar putea supraviețui.

Siguranța pe Pământ și monitorizarea atentă

Riscul ca sonda să provoace daune oamenilor este extrem de scăzut, aproximativ 1 la 4.200, potrivit NASA. Agenția, împreună cu Forțele Spațiale, va continua să monitorizeze evenimentul și să ofere actualizări pentru a menține siguranța publicului.

Rezultatele finale ale alegerilor din Ungaria: înfrângere și mai dureroasă pentru Orban, Tisza câștigă și mai multe locuri

Poliția, reacție după ce doi miniștri PSD ar fi provocat revoltă pe Aeroportul Timișoara: ”Informațiile transmise sunt false”

O misiune care a schimbat înțelegerea centurilor de radiații

Sondele Van Allen A și B, lansate pe 30 august 2012 și concepute inițial pentru o misiune de doi ani, au depășit așteptările, colectând date timp de aproape șapte ani despre cele două centuri de radiații permanente ale Pământului, numite după omul de știință James Van Allen. NASA a încheiat misiunea după ce navele au rămas fără combustibil și nu au mai putut să se orienteze către Soare.

Aceste sonde au fost primele proiectate să funcționeze și să adune date științifice în interiorul centurilor de radiații pe termen lung, o regiune pe care majoritatea misiunilor spațiale o evită din cauza radiațiilor dăunătoare. Misiunea, gestionată de Laboratorul de Fizică Aplicată al Universității Johns Hopkins, a dezvăluit, printre altele, existența unei a treia centuri de radiații tranzitorii care se poate forma în perioadele de activitate solară intensă.