Un specialist vine cu noi dovezi: ”Rețeaua subterană care l-a fabricat pe Georgescu președinte în 24 de ore”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Autorul analizei afirmă că datele contrazic ipoteza potrivit căreia Călin Georgescu ar fi crescut treptat în vizibilitate, ca urmare a mutării unei părți a publicului de la televiziuni către TikTok.

„Până acum, teoria generală era că Guru dacic Călin Georgescu a crescut treptat în sondaje și pe internet pentru că oamenii s-au săturat de televiziuni și s-au mutat pe TikTok, «disocierea mediatică». Datele reale din Google Trends, România, demontează complet această poveste și arată o realitate mult mai sumbră: avem de-a face cu o manipulare de laborator și o șarlatanie politică fără precedent”, a scris Șerban Gabriel pe Facebook.

Fost ministru al lui Tomac, despre Guvernul Veștea: ”Să ajungi la mâna lui Ponta, Peiu, Peia, Gavrilă etc. e sordid. Moral și electoral câștigă Bolojan”

Şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, a discutat cu omologul său ucrainean, generalul Oleksandr Sîrskîi, despre întărirea măsurilor de securitate și avertizare

Datele Google Trends invocate: zero interes în septembrie și octombrie

Potrivit analizei, Google Trends, instrument care măsoară interesul utilizatorilor pentru anumite căutări, nu ar fi indicat o creștere graduală a interesului pentru „Georgescu” înainte de scrutin.

Șerban Gabriel susține că în lunile septembrie și octombrie interesul pentru termenul „Georgescu” a fost „zero”, iar aceeași lipsă de semnal ar fi fost observată și în datele Media Cloud.

„Septembrie, Octombrie: Interesul pentru «Georgescu» a fost ZERO. Am adăugat și datele Media Cloud. La fel ZERO. Am cerut scriptului Python să caute și să indexeze ce găsește în afara ecosistemului dacă nu găsește în cele inițiale. ZERO”, a afirmat acesta.

Autorul analizei notează că, potrivit unor rapoarte oficiale citate de el, campania masivă de boți și clipuri pe TikTok ar fi început în 15 octombrie, dar în Google Trends nu ar fi apărut atunci un interes detectabil.

„15 Octombrie: Data la care rapoartele oficiale, EUvsDisinfo, spun că a început campania masivă de boți și clipuri pe TikTok. În Google? Tot ZERO. Românii nu îl căutau”, a scris Șerban Gabriel.

Creștere minoră înainte de alegeri și explozie în ziua votului

Conform analizei, primul semnal minor în Google Trends ar fi apărut la 5 noiembrie, la un nivel de 1% din potențialul maxim, urmat de o creștere redusă în săptămâna dinaintea alegerilor.

„5 Noiembrie: Apare primul semnal minor, 1% din potențialul maxim. 17-23 Noiembrie, săptămâna dinaintea alegerilor: O creștere timidă, 6-12%. 24 Noiembrie, Ziua Alegerilor: Explozie instantanee la 80%. 25 Noiembrie: Vârf de 100%”, a transmis autorul.

El susține că această evoluție arată că Georgescu a ajuns la un scor electoral important fără o urmă anterioară semnificativă în spațiul de căutare online.

„Concluzia matematică: Călin Georgescu a luat 22,9% din voturile unei țări venind, la nivel de interes public indexabil, din neant”, a afirmat Șerban Gabriel.

Ipoteză: campanie desfășurată în canale izolate și controlate algoritmic

Autorul analizei susține că, în cazul unui fenomen organic, susținerea politică lasă urme vizibile în comportamentul publicului, inclusiv prin căutări pe Google, discuții pe forumuri și distribuiri de articole.

În cazul lui Călin Georgescu, lipsa acestor urme ar indica, potrivit lui Șerban Gabriel, o campanie desfășurată în canale izolate și controlate algoritmic.

„Dacă un fenomen este organic și are adepți reali, el lasă urme. Oamenii discută pe forumuri, caută pe Google, distribuie articole. În cazul de față, lipsa totală de urme pe Google și Media Cloud până în ziua votului dovedește două lucruri extrem de grave”, a scris acesta.

El afirmă că algoritmul TikTok ar fi distribuit conținut către utilizatori fără ca aceștia să genereze comportamente obișnuite de informare, precum căutările pe Google.

„Campania nu a convins publicul larg prin dezbatere. Ea a funcționat ca o rețea subterană. Algoritmul TikTok a pompat conținut direct pe ecranele utilizatorilor, dar într-un mod atât de hipnotic sau într-o bulă atât de izolată, încât oamenii au consumat pasiv conținutul fără a genera comportamente normale de informare, cum ar fi o căutare pe Google”, a susținut Șerban Gabriel.

Ruptură între infrastructura digitală și consumul real

Analiza mai susține că ceea ce instituțiile ar fi detectat în octombrie drept o campanie masivă ar putea fi, de fapt, o infrastructură de amplificare, nu neapărat un consum public real.

„Ceea ce instituțiile, ANCOM, au detectat în octombrie ca fiind o «campanie masivă» nu a fost o mișcare populară, ci o construcție de infrastructură, ferme de boți, conturi fantomă, rețele de amplificare”, a scris autorul.

Potrivit acestuia, o astfel de infrastructură ar fi putut fi folosită pentru a influența algoritmul platformei, înainte ca mesajele să ajungă la publicul țintă în etapa finală a campaniei.

„A fost o mașinărie lăsată să meargă în gol pentru a păcăli algoritmul rețelei sociale, activată pentru oameni abia în faza terminală”, a afirmat Șerban Gabriel.

„Voturile au fost reale, exprimate de oameni reali”

Autorul analizei subliniază că nu susține că voturile ar fi fost fictive, ci că tehnologia și algoritmii ar fi exploatat frustrări și temeri existente în societate.

„Voturile au fost reale, exprimate de oameni reali. Tehnologia și algoritmii nu au «fabricat» voturi din nimic, ci au exploatat la maximum frustrarea, absenteismul și frica unui electorat masiv, ținând întreaga operațiune ascunsă de radarul restului societății până când a fost prea târziu”, a afirmat acesta.

Șerban Gabriel susține că modelul unei prezențe alternative, în paralel cu absența din media mainstream, nu ar fi confirmat de date.

„Modelul de disociere pe care l-am construit în v5, «prezență alternativă + absență mainstream», nu e confirmat de date. Nu există disociere. Georgescu era absent din ambele spații informaționale până pe 24 noiembrie”, a scris autorul.

Codul analizei, publicat pe GitHub

Șerban Gabriel afirmă că a publicat pe GitHub codul folosit pentru extragerea și procesarea datelor și cere instituțiilor statului să verifice rezultatele.

„Organele abilitate ale statului au acum dovada tehnică completă direct pe contul meu de GitHub. Întregul cod care a extras, procesat și demonstrat aceste anomalii este complet gratis, public”, a transmis acesta.

El susține că instituții precum ANCOM sau Directoratul Național de Securitate Cibernetică pot descărca și replica analiza.

„Serviciile de securitate, instituțiile de monitorizare, precum ANCOM sau Directoratul Național de Securitate Cibernetică, pot descărca acest cod chiar acum, îl pot replica pe sistemele lor și pot confirma, secundă cu secundă, cum s-a executat această manipulare fără precedent a democrației din România”, a afirmat Șerban Gabriel.

Autorul consideră că acest caz arată că sistemele clasice de monitorizare nu mai sunt suficiente pentru campaniile desfășurate în spații algoritmice închise.

„Data nu minte. Sistemele noastre de monitorizare sunt învechite. Campaniile electorale s-au mutat în spații algoritmice închise, platform-native, unde comunitățile se pot organiza, pot consuma conținut și pot decide un vot în totală discreție, complet izolate de restul «bulei» publice”, a mai scris acesta.