Unde a ajuns ”apa furată” de la noi? Europa de Vest se confruntă cu o secetă fără precedent, mult mai gravă decât în 2022

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice a anunțat luni că umiditatea solului în Europa de Vest a fost în iulie 2026 „semnificativ mai scăzută” decât în iulie 2022, iar în părți din Germania, Marea Britanie, Franța și Spania valorile au fost excepțional de reduse.

Seceta este vizibilă deja în agricultură, în nivelurile râurilor și în producția de energie, iar efectele sale economice se extind asupra transporturilor, industriei și producției de alimente.

O senatoare ”progresistă” îl laudă pe episcopul Hușilor pentru atitudinea față de Georgescu: Biserica trebuie să-i denunțe pe „șarlatanii politici cu pretenții de Mesia”

Extremiștii AfD, victorie istorică în Saxonia-Anhalt: 44,5% în prognoza ARD. CDU se prăbușește la 18,5%

Observatorul European pentru Secetă arată că, la sfârșitul lunii iulie, condițiile de secetă rămâneau critice în vestul și centrul Europei, în părți din estul continentului, în Balcani și Italia, în timp ce situația se înrăutățea în Marea Britanie și Irlanda.

Dunărea, la niveluri record

Una dintre cele mai grave situații este în bazinul Dunării.

În Ungaria, Serbia, Croația și România, fluviul a ajuns în ultimele săptămâni la niveluri extrem de scăzute, în unele puncte fiind stabilite recorduri istorice. În Serbia și Croația, retragerea apei a scos la suprafață întinse bancuri de nisip și epave ale unor nave scufundate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

În Budapesta, nivelul apei a coborât la aproximativ 30 de centimetri la sfârșitul lunii iulie, potrivit datelor hidrologice citate de presa franceză.

Problemele au devenit suficient de grave pentru a afecta producția de energie nucleară.

Centrala Paks din Ungaria, care asigură aproape jumătate din electricitatea țării, a ajuns să funcționeze la numai aproximativ 10% din capacitate, cu o singură turbină din opt în funcțiune, din cauza debitului insuficient al Dunării pentru răcire. Luni, după o creștere temporară de 19 centimetri a nivelului fluviului, autoritățile au început repornirea unei a doua turbine.

Autoritățile ungare avertizează însă că revenirea ar putea fi temporară dacă lipsa precipitațiilor persistă.

România, intervenții de urgență pentru răcirea reactorului de la Cernavodă

Și România este afectată direct.

Nivelul foarte scăzut al Dunării a determinat oprirea unuia dintre cele două reactoare de la Cernavodă, în timp ce pentru menținerea în funcțiune a celuilalt reactor autoritățile au recurs la lucrări de urgență pentru direcționarea unei cantități mai mari de apă către sistemul de răcire.

Au fost efectuate lucrări de dragare, îndepărtarea unor obstacole de pe fundul Dunării și amenajarea unui dig din barje încărcate cu piatră, operațiunile ridicând nivelul apei din zona de captare cu aproximativ patru centimetri. Autoritățile estimează că măsurile permit continuarea funcționării reactorului pentru încă aproximativ nouă zile în actualele condiții hidrologice.

Cele două reactoare de la Cernavodă furnizează în condiții normale aproximativ 20% din electricitatea produsă în România.

Nivelurile Dunării au afectat și agricultura și navigația. În sud-estul României au fost introduse restricții privind utilizarea apei pentru irigații, în timp ce nivelurile rezervoarelor au fost gestionate astfel încât să fie menținut debitul necesar pentru funcționarea infrastructurii energetice.

Rinul riscă să devină impracticabil pentru transport

Situația este critică și pe Rin, una dintre cele mai importante artere comerciale ale Europei.

Asociația transportatorilor fluviali din Germania a avertizat că nivelurile apei în zona Kaub, unul dintre cele mai dificile puncte pentru navigație, ar putea coborî la valori de o singură cifră, ceea ce ar putea face imposibil transportul comercial pe acel sector.

Într-un asemenea scenariu, Rinul ar fi practic „rupt în două”, navele nemaiputând traversa integral traseul dintre porturile nord-europene și sudul Germaniei. Mai multe landuri germane au relaxat temporar restricțiile pentru transportul rutier de mărfuri pentru a compensa problemele de pe fluviu.

Nivelurile extrem de scăzute ale marilor râuri europene au redus deja transporturile de cereale, combustibili și materii prime și au afectat producția hidroenergetică.

Franța: iulie, cea mai caldă lună măsurată vreodată

În Franța, situația este agravată de temperaturile extreme.

Météo-France a anunțat că iulie 2026 a fost cea mai caldă lună înregistrată în țară de la începutul măsurătorilor, în 1900, cu o temperatură medie de 24,9 grade Celsius.

Temperatura medie a fost cu 3,8 grade peste valorile normale, iar temperaturile maxime au depășit media cu 5,2 grade. Franța a traversat între 4 și 19 iulie un val de căldură de 16 zile, unul dintre cele mai lungi înregistrate în țară.

Problemele începuseră încă din primăvară. Primăvara 2026 a avut un deficit de precipitații de aproximativ 30% în Franța și s-a situat între cele mai secetoase zece primăveri înregistrate din 1959.

La începutul lunii iulie, 54% dintre punctele de monitorizare a apelor subterane aveau niveluri sub valorile normale, iar în 93% dintre puncte nivelul pânzei freatice era în scădere.

Marea Britanie, cea mai secetoasă lună iulie înregistrată

În Marea Britanie, Anglia și Țara Galilor au înregistrat în iulie cea mai redusă cantitate de precipitații pentru această lună de la începutul măsurătorilor.

În Anglia au căzut în medie numai aproximativ 6,5 milimetri de precipitații, echivalentul a aproximativ 10% din media normală pentru luna iulie.

Peste 25 de milioane de persoane sunt afectate de diferite restricții privind consumul de apă, în timp ce autoritățile britanice se pregătesc pentru un nou val de căldură, cu temperaturi care pot ajunge la aproximativ 36 de grade Celsius.

Agricultura, tot mai afectată

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene avertizează că deficitul persistent de apă și temperaturile ridicate au afectat atât culturile de vară, cât și culturile de iarnă în vestul și centrul Europei.

În anumite regiuni, stresul termic combinat cu lipsa apei a produs deja pierderi importante de producție.

Seceta favorizează în același timp incendiile de vegetație. Copernicus arată că uscarea accentuată a solului din vestul Europei a coincis cu valuri extinse de căldură și cu o activitate excepțională a incendiilor, atât din perspectiva suprafețelor arse, cât și a emisiilor rezultate.

Mai grav decât în 2022

Comparația cu anul 2022 este relevantă deoarece atunci Europa a traversat una dintre cele mai severe secete din ultimele secole, cu restricții de apă, pierderi agricole și perturbări grave ale navigației și producției energetice.

Datele Copernicus pentru iulie 2026 arată însă că, în ceea ce privește umiditatea superficială a solului, situația din vestul Europei este acum mai gravă decât în vara lui 2022.

Seceta actuală vine după o primăvară deja neobișnuit de uscată în mare parte din Europa. Copernicus arăta încă din luna mai că primăvara 2026 fusese mai uscată decât media pe cea mai mare parte a continentului, Austria și Cehia înregistrând cele mai secetoase primăveri din seriile lor naționale de măsurători.

Efectele depășesc astfel problema lipsei precipitațiilor. Nivelurile scăzute ale râurilor limitează producția de electricitate și transporturile, seceta solului afectează agricultura, iar temperaturile foarte ridicate cresc simultan consumul de energie și riscul de incendii.

Vara anului 2026 arată astfel cât de interconectate au devenit riscurile climatice europene: aceeași secetă care usucă terenurile agricole poate opri transportul pe Rin, poate reduce producția unei centrale nucleare de pe Dunăre și poate pune presiune asupra sistemului energetic al mai multor state.