Ungaria face un pas mare pentru ”recuperarea averilor delapidate de guvernarea Orban”. A luat ființă o nouă instituție

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Proiectul de lege, iniţiat de partidul de guvernământ Tisza al premierului conservator Peter Magyar, a fost adoptat cu 143 de voturi pentru şi 46 împotrivă, în timp ce zece parlamentari s-au abţinut, potrivit site-ului de ştiri 444.hu.

Fiind vorba despre o lege constituţională, adoptarea acesteia necesita votul favorabil a două treimi dintre parlamentari.

Partidul Tisza deţine 141 dintre cele 199 de mandate ale legislativului unicameral, după victoria obţinută la alegerile parlamentare din 12 aprilie.

Bilanțul tragic al cutremurului din Columbia urcă de la oră la oră: Sunt peste 130 de morți și 570 de răniți, iar zeci de clădiri s-au prăbușit – VIDEO

Nicușor Dan îi cheamă marți pe liderii Coaliției la consultări privind Legea salarizării, după ce, din cauza crizei politice, România riscă să piardă 770 de milioane de euro

Cei şase parlamentari ai formaţiunii de extremă dreapta Mi Hazank au votat pentru înfiinţarea noului oficiu, în timp ce 46 dintre cei 52 de deputaţi ai partidului Fidesz, condus de Viktor Orban, s-au opus proiectului.

Investigaţii privind corupţia şi recuperarea bunurilor publice

Înfiinţarea NVVH a reprezentat una dintre principalele promisiuni electorale ale partidului Tisza, care acuză fosta guvernare, aflată la putere între 2010 şi 2026, că a delapidat miliarde de euro din fonduri publice, în principal în beneficiul unor oameni de afaceri apropiaţi de Viktor Orban.

Potrivit premierului Peter Magyar, principala atribuţie a noului organism va fi identificarea abuzurilor comise asupra bunurilor publice, investigarea cazurilor de corupţie şi facilitarea recuperării activelor.

De asemenea, oficiul va putea oferi asistenţă juridică pentru recuperarea bunurilor publice dobândite ilegal.

În situaţia în care, în urma unei investigaţii, va constata existenţa unor suspiciuni privind comiterea unei infracţiuni, NVVH va putea iniţia proceduri penale, având în acest caz atribuţii similare celor ale unui procuror.

Instituţia va fi condusă de un preşedinte şi patru vicepreşedinţi, numiţi la propunerea comisiei parlamentare pentru afaceri constituţionale.

Cei cinci oficiali vor fi aleşi de Parlament, cu o majoritate de două treimi, pentru un singur mandat de şase ani.

Fidesz compară noul oficiu cu poliţia secretă comunistă

Fidesz a criticat vehement înfiinţarea instituţiei, pe care a calificat-o drept o „versiune modernă” a poliţiei secrete ÁVH, care a funcţionat în Ungaria în perioada comunistă.

De la preluarea puterii, în luna mai, Guvernul condus de Peter Magyar a luat mai multe măsuri pentru reducerea influenţei şi atribuţiilor unor oficiali de rang înalt numiţi în perioada guvernării Fidesz.

Printre aceştia se numără fostul preşedinte al Ungariei, Tamas Sulyok, care a fost constrâns să demisioneze, mandatul său încheindu-se la 20 iulie.

Critici privind numirea unui judecător constituţional

Parlamentul ungar a ales, luni, pentru prima dată de la instalarea noii puteri, un judecător al Tribunalului Constituţional, instituţie formată din 15 magistraţi.

Profesorul Pal Sonnevend a fost ales cu 138 de voturi pentru şi şase împotrivă, în timp ce deputaţii Fidesz au boicotat şedinţa.

Acesta îl înlocuieşte pe Csaba Hende, considerat un apropiat al fostului premier Viktor Orban.

Amnesty International Ungaria a criticat însă „graba surprinzătoare” cu care a fost realizată numirea, la numai două zile după prezentarea candidaturii lui Sonnevend.

Potrivit organizaţiei pentru apărarea drepturilor omului, Peter Magyar recurge la „aceleaşi proceduri” utilizate anterior de Viktor Orban, respectiv la „o decizie luată de un singur partid, fără consultări tehnice sau politice”.