Ungaria va primi 920 de milioane de euro din fondurile de redresare ale UE, fara restrictii. Alte 22 de miliarde de euro raman inghetate
Comisia Europeana a aprobat joi versiunea revizuita a planului de redresare si rezilienta (PNRR) al Ungariei, o decizie care prevede deblocarea a 920 de milioane de euro, fara conditii, relateaza Euronews.
Modificarea adauga 4,6 miliarde de euro (3,9 miliarde de euro sub forma de imprumuturi cu dobanda redusa si 0,7 miliarde de euro sub forma de granturi nerambursabile) la PNRR-ul aprobat anterior, ceea ce inseamna un total de 10,4 miliarde de euro in fonduri UE care urmeaza sa fie platite in transe graduale in urmatorii ani.
Revizuirea in sens ascendent face parte din RePower EU, planul ambitios al Uniunii Europene de diversificare in vederea renuntarii la combustibilii fosili importati si de accelerare a tranzitiei ecologice, introdus imediat dupa invazia Rusiei in Ucraina.
Tarile au dreptul sa primeasca 20% din banii alocati in cadrul RePower EU ca „prefinantare” pentru a asigura lichiditati si a da startul proiectelor de energie curata. In cazul Ungariei, „prefinantarea” se ridica la 920 de milioane de euro, care vor fi platite in doua transe separate in urmatoarele 12 luni.
Cele 920 de milioane de euro nu sunt insotite de conditii suplimentare. Restul planului de 10,4 miliarde de euro ramane strict legat de indeplinirea a 27 de „super-puncte de referinta”, o serie de reforme legate de lupta impotriva coruptiei, de consolidarea independentei justitiei si de instituirea unor sisteme de audit.
„Super-punctele de referinta” au fost impuse anul trecut si se spune ca Ungaria a facut progrese substantiale in ceea ce priveste finalizarea lor, in urma unui schimb intens de replici intre Budapesta si Bruxelles.
Evaluarea pozitiva a Comisiei, publicata joi dupa-amiaza, mai trebuie sa fie aprobata de o majoritate calificata a statelor membre.
Cu toate acestea, deblocarea a 920 de milioane de euro fara conditii va fi controversata.
Ungaria este de mult timp sub observatie pentru ceea ce se considera a fi un regres democratic, ceea ce a dus la un impas prelungit in ceea ce priveste planul de redresare si de rezilienta al tarii. Impasul cu Bruxelles-ul a declansat inghetarea unui total de 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune.
Ca reactie la ceea ce el numeste „santaj financiar”, prim-ministrul ungar Viktor Orban a adoptat o pozitie de obstructionism si a amenintat ca isi va exercita dreptul de veto pentru a face sa deraieze decizii colective cheie, inclusiv deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina.
Luna trecuta, Orban s-a intalnit cu presedintele rus Vladimir Putin in China, prima intalnire bilaterala a unui lider UE de cand Kremlinul a lansat razboiul total impotriva Ucrainei. Intalnirea a avut un ecou negativ la Bruxelles si a fost considerata un afront adus unitatii europene.
Cateva zile mai tarziu, premierul Orban s-a pronuntat ferm impotriva crearii unui fond UE de 50 de miliarde de euro pentru a oferi Ucrainei asistenta financiara pe termen lung.
Iar la inceputul acestei saptamani, Budapesta a lansat o campanie publica care ii vizeaza pe Ursula von der Leyen, presedinta Comisiei Europene, si pe Alexander Soros, fiul miliardarului George Soros si actualul presedinte al Open Society Foundations (OSF). Pe panourile publicitare, lipite pe tot teritoriul Ungariei, scrie: „Sa nu dansam pe melodia pe care o fluiera ei!”
Campania face parte dintr-o consultare nationala fara caracter obligatoriu, prin care se cere opinia cetatenilor cu privire la diferite politici ale UE. Sondajul include 11 intrebari pline de afirmatii puternic tendentioase.
Tot in aceasta saptamana, guvernul lui Orban a prezentat o noua legislatie care vizeaza crearea unui „birou de protectie a suveranitatii” pentru a investiga utilizarea fondurilor straine in campaniile politice interne si in activitatile ONG-urilor. Introducerea acestei legi a starnit ingrijorari cu privire la o posibila reprimare a opozantilor politici, a societatii civile si a sindicatelor.
