Noile restricții vizează inclusiv bănci rusești, companii din domeniul criptomonedelor, platforme de tranzacționare a petrolului și nave asociate cu așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, relatează Reuters.
Acordul a fost confirmat de președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene, care a anunțat că statele membre au ajuns la un compromis privind pachetul de măsuri. Decizia vine în contextul eforturilor europene de a limita capacitatea Rusiei de a finanța războiul din Ucraina.
Președinția irlandeză a Consiliului UE a transmis că noul pachet de sancțiuni are ca obiectiv „blocarea fluxurilor de venituri ale Rusiei, împiedicarea activității flotei fantomă și perturbarea lanțurilor de aprovizionare”.
Comisia Europeană a salutat acordul. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că noile măsuri reprezintă o etapă suplimentară în presiunile exercitate asupra Moscovei.
Potrivit acesteia, pachetul include adăugarea a încă 32 de bănci rusești pe lista entităților supuse restricțiilor privind tranzacțiile, precum și măsuri împotriva unor companii din domeniul criptomonedelor și a unor platforme implicate în comerțul cu petrol.
„Pentru prima dată, vizăm nave care ajută Rusia să opereze flota sa fantomă”, a transmis Ursula von der Leyen, subliniind că măsurile urmăresc reducerea capacității Moscovei de a obține venituri din exporturile energetice.
„Flota fantomă” reprezintă o rețea de nave, adesea cu proprietari greu de identificat și sub diverse pavilioane internaționale, folosită de Rusia pentru a transporta petrol și alte produse energetice în încercarea de a evita sancțiunile occidentale.
Aprobarea pachetului a fost precedată de negocieri dificile între statele membre. Grecia a întârziat acordul timp de mai mult de o săptămână, exprimând îngrijorări legate de măsurile care afectau transportul de gaze naturale lichefiate (LNG) provenite din Rusia.
Atena a cerut garanții privind impactul noilor restricții asupra industriei maritime grecești, una dintre cele mai importante flote comerciale din lume.
După obținerea unor concesii, Grecia a renunțat la blocarea pachetului, permițând ambasadorilor celor 27 de state membre să ajungă la un acord.
Noile sancțiuni mențin și restricțiile privind veniturile obținute de Rusia din exporturile de petrol. Bruxelles-ul intenționează să prelungească pentru încă un an mecanismul de limitare a efectelor fluctuațiilor pieței asupra plafonului de preț aplicat petrolului rusesc.
Al 21-lea pachet de sancțiuni face parte din strategia Uniunii Europene de reducere a resurselor financiare și tehnologice disponibile Rusiei pentru susținerea războiului din Ucraina.
De la începutul invaziei ruse, UE a adoptat mai multe serii de sancțiuni care au vizat sectoare strategice ale economiei ruse, inclusiv energia, finanțele, industria militară și tehnologia.
Oficialii europeni susțin că noile măsuri sunt necesare pentru a împiedica Moscova să folosească piețele internaționale și rețele comerciale alternative pentru a evita restricțiile existente.
Rusia a criticat constant sancțiunile occidentale, afirmând că acestea afectează mai mult economiile europene decât economia rusă. Moscova a încercat în ultimii ani să redirecționeze exporturile energetice către piețe din Asia și să dezvolte mecanisme alternative de plată și transport.