Măsurile ar putea crește cu aproximativ o treime numărul entităților ruse aflate sub sancțiunile UE, în condițiile în care blocul comunitar încearcă să sporească presiunea asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului.
Kallas a declarat pentru cotidianul german Die Welt că sancțiunile europene impuse până acum au afectat puternic capacitatea Rusiei de a-și susține efortul de război. Potrivit acesteia, măsurile adoptate de UE și impactul lor economic au costat Rusia peste 1.000 de miliarde de euro, sumă echivalentă cu aproximativ 1.160 de miliarde de dolari.
Cifra reprezintă însă o estimare prezentată de Kallas și nu o valoare verificată independent de Reuters. Șefa diplomației europene susține că presiunea trebuie menținută și intensificată până când Moscova va pune capăt războiului împotriva Ucrainei.
Kallas nu a oferit deocamdată detalii privind calendarul exact sau măsurile care vor fi incluse în viitorul pachet. Declarația sa indică însă o extindere semnificativă a listei de sancțiuni, într-un moment în care UE încearcă să reducă sursele de venit și accesul Rusiei la tehnologii și servicii financiare occidentale.
Anunțul vine la mai puțin de o lună după ce UE a adoptat, la 23 iulie, cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Consiliul UE a inclus atunci pe lista de sancțiuni 218 persoane și entități — 48 de persoane fizice și 170 de entități — cel mai mare număr de includeri individuale într-un singur pachet din ultimii patru ani.
Măsurile adoptate în iulie au vizat în special sectoarele energetic și financiar, precum și industria criptomonedelor. UE a impus restricții asupra a 33 de instituții de credit și financiare rusești și a patru bănci din afara Uniunii, precum și asupra a 14 platforme de servicii legate de criptomonede.
Pachetul a inclus, de asemenea, sancțiuni împotriva a încă 41 de nave asociate așa-numitei „flote fantomă” utilizate de Rusia pentru a eluda restricțiile asupra exporturilor de petrol. În total, UE a extins astfel presiunea asupra infrastructurii prin care Moscova încearcă să mențină veniturile din sectorul energetic.
Un alt obiectiv al sancțiunilor îl reprezintă complexul militar-industrial al Rusiei. Pachetul din iulie a inclus 56 de persoane și companii asociate industriei militare, dintre care 37 aveau legături directe cu producția și lanțul de aprovizionare pentru drone cu rază lungă de acțiune.
Bruxelles-ul a adăugat, de asemenea, 51 de entități pe lista celor supuse unor restricții mai stricte la exportul de bunuri și tehnologii cu dublă utilizare. Unele dintre aceste entități se află în state terțe și sunt acuzate că sprijină Rusia sau contribuie la eludarea sancțiunilor europene.
Eventualul pachet din toamnă ar reprezenta o nouă etapă în strategia UE de a limita capacitatea Rusiei de a finanța războiul. De la începutul invaziei pe scară largă, Uniunea a construit treptat un regim complex de sancțiuni care vizează persoane, companii, bănci, energie, transporturi, tehnologie și industria militară.
Totuși, noul pachet anunțat de Kallas este, deocamdată, în faza de pregătire. Adoptarea sa va necesita acordul statelor membre, iar conținutul final poate fi modificat în cadrul negocierilor dintre guvernele europene.