Potrivit unor documente citate de Politico, măsurile fac parte dintr-o strategie mai amplă a Bruxelles-ului de a intensifica presiunea economică asupra Moscovei și asupra rețelelor internaționale care ar facilita evitarea sancțiunilor deja existente.
Inițiativa vine în contextul în care Uniunea Europeană încearcă să limiteze accesul Rusiei la componente industriale și tehnologice utilizate în producția militară, dar și să reducă veniturile generate prin comerțul energetic și prin rețelele de transport utilizate pentru ocolirea restricțiilor internaționale.
Potrivit documentelor analizate de oficiali europeni, patru companii din China ar urma să fie incluse pe lista de sancțiuni, fiind acuzate că ar furniza materiale și componente cu dublă utilizare care ajung în industria militară rusă. Acestea ar fi implicate, direct sau indirect, în livrarea de substanțe chimice și piese utilizate în producția de drone și alte echipamente militare folosite pe frontul din Ucraina.
În același pachet de măsuri sunt vizate și firme din Emiratele Arabe Unite, Turcia și Azerbaidjan, despre care oficialii europeni susțin că ar facilita transportul și vânzarea de bunuri energetice sau industriale rusești prin mecanisme alternative, inclusiv prin intermediul așa-numitei „flote fantomă”. Acest sistem este folosit pentru a ascunde originea reală a transporturilor de petrol și gaze, permițând Rusiei să continue exporturile în ciuda sancțiunilor occidentale.
Pachetul de sancțiuni ar urma să fie discutat la nivelul miniștrilor de externe ai Uniunii Europene, într-o reuniune programată la Luxemburg. Documentul analizat de diplomați europeni ar face parte dintr-un „mini-pachet” de măsuri punctuale, care urmează să fie integrate ulterior într-un set mai amplu de sancțiuni cu caracter sectorial.
Oficialii europeni afirmă că aceste măsuri sunt menite să crească presiunea asupra rețelelor internaționale care susțin economia de război a Rusiei, în special în domeniile energetic și militar. De asemenea, se dorește blocarea canalelor alternative prin care Moscova reușește să importe tehnologii și echipamente esențiale.
Propunerile Uniunii Europene riscă să genereze tensiuni suplimentare în relația cu Beijingul, în contextul în care autoritățile chineze au avertizat anterior că vor lua „măsuri ferme” dacă Bruxelles-ul va impune restricții suplimentare asupra companiilor chineze. China a susținut în mod repetat că se opune sancțiunilor unilaterale și că își va apăra interesele economice în fața măsurilor considerate restrictive.
În același timp, Comisia Europeană subliniază că obiectivul principal al noilor sancțiuni este combaterea eludării măsurilor deja existente și reducerea capacității Rusiei de a-și finanța războiul. Bruxelles-ul urmărește în mod special companiile și statele terțe care ar facilita comerțul indirect cu Rusia, inclusiv prin reexporturi, intermediari sau schimburi de bunuri greu de monitorizat.
Pe lângă companiile din Asia și Orientul Mijlociu, discuțiile la nivel european includ și posibile măsuri suplimentare împotriva unor companii energetice rusești, precum și extinderea restricțiilor asupra sectorului nuclear și a exporturilor de petrol. Unele state membre susțin chiar înăsprirea mecanismului de plafonare a prețului petrolului rusesc, în încercarea de a reduce veniturile Moscovei.
Adoptarea pachetului de sancțiuni necesită unanimitatea celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că forma finală a măsurilor ar putea suferi modificări în urma negocierilor diplomatice.