Darău vorbește despre o „majoritate de coabitare” în Parlament, care să permită învestirea și funcționarea unui guvern chiar dacă fosta coaliție nu mai poate fi refăcută în formula sa inițială.
Poziția sa vine după mai bine de trei luni de criză politică, declanșată de căderea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură din 5 mai, și după săptămâni de negocieri în care PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la o formulă comună de guvernare.
„Putem recunoaște și este un eșec poate al tuturor că nu s-a reușit păstrarea coaliției de guvernare în Guvern, dar până la urmă proba în Parlament acum este dacă există sau poate exista o majoritate, i-aș spune de coabitare. Dacă nu poate exista, nu poate exista Guvern”, a declarat Darău, marți, la Râmnicu Vâlcea.
Ministrul interimar consideră că partidele care au format anterior majoritatea trebuie să găsească din nou un mecanism de colaborare parlamentară, chiar dacă nu toate vor intra efectiv în Guvern.
„Personal consider că aceasta este singura variantă fezabilă și care are și o valență etică. (…) Cred că dacă vrem ceva stabil până în 2028, trebuie să se revină, în mare, la acel protocol care a existat pentru majoritate parlamentară”, a afirmat Irineu Darău.
În centrul negocierilor se află de mai multe săptămâni două formule. PNL, USR și UDMR l-au propus pe europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan pentru funcția de premier și au cerut PSD să susțină în Parlament un guvern al celor trei partide.
O variantă de compromis discutată ulterior presupune o rotativă guvernamentală: Siegfried Mureșan ar conduce prima parte a mandatului, iar PSD ar primi ulterior funcția de premier. Social-democrații au acceptat în principiu ideea unei rotative, dar au cerut ca Sorin Grindeanu să fie primul premier.
„Propunerea USR-PNL-UDMR și de premier, Siegfried Mureșan, dar și a doua propunere, mai de compromis, cu acea rotativă, este una foarte corectă”, a spus Darău.
Senatorul USR a invocat dezbaterile recente din Parlament privind proiectele legate de PNRR drept dovadă că actuala fragmentare politică face dificilă adoptarea unor decizii importante.
„Vedeți cât de greu a fost pe PNRR. (…) Faptul că atât de greu s-au scurs aceste săptămâni și că s-au folosit politic subiecte legate de miliarde de euro pentru țară arată că e foarte greu astăzi să faci o majoritate parlamentară în România”, a declarat ministrul interimar.
În ultimele săptămâni, Parlamentul a fost convocat pentru adoptarea mai multor proiecte necesare îndeplinirii jaloanelor PNRR. Unele dintre acestea au trecut cu amendamente introduse de o majoritate PSD-AUR, contestate de partidele fostei coaliții.
Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat pe 7 august că o „alianță ad-hoc PSD-AUR” a modificat unele proiecte într-o manieră care riscă fie penalități în relația cu Comisia Europeană, fie probleme de constituționalitate.
Unul dintre cazurile cele mai controversate este legea privind integritatea și ANI, unde PSD și AUR au adoptat amendamente contestate ulterior la Curtea Constituțională de președintele Nicușor Dan.
Și legea privind decarbonizarea sectorului energetic a fost modificată în Parlament, iar ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat că forma adoptată ar putea pune în pericol bani din PNRR.
Ministrul interimar al Economiei consideră că menținerea unei situații în care majoritățile se formează de la un vot la altul ar crea instabilitate până la alegerile parlamentare din 2028.
„Este greu de crezut că putem continua doi ani și jumătate cu formule improvizate”, a spus Irineu Darău.
În prezent, nici blocul PNL-USR-UDMR, nici PSD nu dispun singure de voturile necesare pentru învestirea unui guvern. Acesta este motivul pentru care președintele Nicușor Dan a evitat până acum desemnarea unui premier fără existența unei majorități parlamentare suficient de clare pentru a-i asigura votul de învestitură.
PSD a anunțat după căderea Guvernului Bolojan că se află în opoziție, dar a continuat negocierile și l-a propus pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru. PNL, USR și UDMR și-au menținut propunerea Siegfried Mureșan.
Irineu Darău afirmă că alegerile anticipate nu reprezintă scenariul preferat al USR, însă partidul nu ar trebui să accepte orice compromis doar de teama revenirii la urne.
„Cred că atunci când încerci să construiești o coaliție sau o guvernare, dacă ai o frică viscerală (…) de anticipate, e greu de ajuns la o soluție și la un compromis. Noi nu avem de ce să avem frică de întoarcerea la popor, dacă nu se degajă nicio soluție”, a declarat el.
Ideea alegerilor anticipate a mai fost evocată de reprezentanți ai USR încă de la începutul actualei crize. Diana Buzoianu declara în iunie că, în lipsa unei susțineri parlamentare pentru un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, partidele vor trebui „să discute serios despre anticipate”.
Darău insistă însă că anticipatele trebuie privite ca ultimă soluție, nu ca obiectiv politic.