USR s-a supărat după ce PNL a votat ”amendamentul Fritz”: „Au închis ochii. Istoria va consemna cine a apăsat butonul”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Reacția vine după ce Senatul a adoptat miercuri legea cu 106 voturi pentru și 19 împotrivă. Senatul este Cameră decizională, astfel că proiectul merge la promulgare.

Seidler respinge argumentul folosit de PNL potrivit căruia adoptarea legii era necesară pentru ca România să nu riște pierderea celor aproximativ 770 de milioane de euro aferente jalonului din PNRR.

„E fals că România avea de ales între 770 de milioane de euro și stingerea luminii democratice – la Legea ANI retroactivă cu suprapedeapsă politică mă refer”, a transmis Seidler.

Piperea se autopropune premier al unui guvern PSD-AUR și îl atacă pe Simion: ”În partid sunt mai multe plus-valori decât Simion”

Acord de colaborare PNL-USR în Parlament, principalele prevederi: ”Trebuie să eliminăm această nedreptate cât mai curând”

El susține că soluția era respingerea formei actuale a legii și adoptarea rapidă a unui nou proiect fără prevederea contestată.

„Legea trebuia respinsă și adoptată una nouă, curățată de tendințe dictatoriale nedemocratice, așa cum a fost depusă de USR”, afirmă purtătorul de cuvânt al partidului. Seidler este în prezent unul dintre principalii comunicatori ai USR pe temele privind integritatea și legislația ANI.

Atac direct la PNL și UDMR

Cristian Seidler își concentrează criticile asupra PNL și UDMR, cele două partide despre care USR susține că ar fi putut împiedica adoptarea prevederii contestate.

„Dar PNL și UDMR au închis ochii folosindu-se de un pretext convenabil lor. De la ceilalți nu aveam pretenții. Istoria va consemna cine a apăsat butonul”, a transmis deputatul USR.

USR a votat împotriva Legii integrității atât în Camera Deputaților, cât și miercuri în Senat.

În timpul dezbaterilor, liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a acuzat PSD că a legat intenționat „un amendament cu dedicație” de un jalon european, astfel încât partidele să fie obligate să aleagă aparent între respingerea amendamentului și pierderea banilor din PNRR.

PNL a votat legea, deși Bolojan numește prevederea „profund imorală”

Criticile lui Seidler vin la scurt timp după ce Ilie Bolojan a explicat public de ce PNL a decis să voteze proiectul.

Bolojan a calificat prevederea care îl poate afecta pe Dominic Fritz drept „profund imorală și incorectă”, susținând că aceasta „schimbă regulile în timpul jocului”.

Premierul interimar a afirmat însă că interesul României de a finaliza jaloanele PNRR până la sfârșitul lunii august este mai important decât disputa privind amendamentul.

„În acest moment, interesul țării de a îndeplini jaloanele până la sfârșitul acestei luni, inclusiv legea ANI și cea a salarizării, este superior oricărei alte discuții”, a transmis Bolojan.

El a anunțat, în același timp, că PNL va susține ulterior USR pentru modificarea legii.

„Această lege nu poate rămâne așa, iar PNL va susține, prin toate acțiunile necesare, corectarea ei. Vom fi alături de USR în acest demers moral, nu pentru un om, ci pentru a reinstaura reguli corecte”, a afirmat liderul PNL.

USR depusese o variantă alternativă

USR a depus marți un nou proiect legislativ prin care încearcă să păstreze jalonul PNRR, dar să elimine efectele „amendamentului Fritz”.

Partidul a propus inclusiv ca încetarea unui mandat pentru un conflict de interese să poată afecta numai mandatul în timpul căruia a fost comisă fapta, nu și un mandat obținut ulterior în urma unui nou scrutin.

În argumentația sa, USR s-a raportat chiar la motivarea CCR, potrivit căreia măsura nu reprezintă o sancțiune personală, ci privește mandatul „viciat” prin fapta titularului.

Propunerea USR nu a fost însă adoptată înaintea votului final.

CCR a declarat „amendamentul Fritz” constituțional

„Amendamentul Fritz”, introdus inițial cu sprijinul PSD și AUR, poate produce efecte asupra mandatului actual al primarului Timișoarei în urma constatării definitive a unui conflict de interese din mandatul anterior.

Curtea Constituțională a declarat prevederea constituțională, majoritatea judecătorilor considerând că aceasta nu introduce retroactiv o nouă sancțiune personală.

Trei judecători CCR, între care președinta Curții, Elena-Simina Tănăsescu, au formulat însă opinie separată și au susținut că prevederea ridică o problemă de retroactivitate.

Comisia Europeană nu a anunțat că România va pierde automat cele aproximativ 770 de milioane de euro dacă amendamentul este eliminat sau dacă legea este înlocuită. Executivul european a precizat că forma finală a legislației privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată a României.