USR, singurul partid care reacționează la decizia CJUE privind ICCJ: „Un eşec instituţional cu efecte directe asupra încrederii în Justiţie”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Reacţia sa vine după ce CJUE a stabilit, joi, că extinderea de către instanţa supremă a efectelor prescripţiei asupra faptelor comise în perioada 2014 – 2018 este incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene în cauzele care vizează atingerea adusă intereselor financiare ale UE.

„Un eşec instituţional cu efecte directe asupra încrederii în Justiţie”

Stelian Ion susţine că intervenţia CJUE nu mai poate fi privită doar ca o divergenţă de interpretare între instanţele naţionale şi jurisdicţia europeană, ci indică o problemă instituţională a sistemului judiciar din România.

Grindeanu revendică rezultatele de pe Autostrada Transilvania: „Eforturile depuse timp de 4 ani dau în continuare rezultate”. Încă 12 km din A3, deschiși circulației

TikTok, obligat să intervină după valul de clipuri cu «Ambulanța Neagră». CNA cere eliminarea a 90 de videoclipuri

„Când cea mai înaltă instanţă a României ajunge să fie corectată din nou de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, nu mai vorbim despre o simplă dispută juridică. Vorbim despre un eşec instituţional cu efecte directe asupra încrederii în Justiţie şi asupra capacităţii statului de a-i trage la răspundere pe cei care fraudează inclusiv fondurile europene”, a scris deputatul USR pe Facebook.

Fostul ministru al Justiţiei a acuzat conducerea Înaltei Curţi că susţine interpretări care slăbesc capacitatea statului de a sancţiona faptele grave de corupţie şi fraudele îndreptate împotriva bugetului Uniunii Europene.

„România nu poate pretinde că luptă împotriva marii corupţii şi a fraudelor cu bani europeni, în timp ce Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, promovează interpretări care favorizează impunitatea”, a afirmat Stelian Ion.

„România trebuie să aleagă între două viziuni asupra Justiţiei”

Potrivit deputatului USR, hotărârea CJUE pune din nou în discuţie modul în care instanţele din România se raportează la supremaţia dreptului Uniunii Europene.

El consideră că România trebuie să aleagă între o Justiţie „fidelă statului de drept european” şi una care, „prin interpretări artificiale şi abuzul unor căi extraordinare de atac, ajunge să protejeze autorii fraudelor grave”.

Stelian Ion a susţinut că problema depăşeşte sfera unei controverse juridice tehnice, în condiţiile în care instanţa supremă este corectată în mod repetat de CJUE în cauze în care există riscul ca autorii unor fraude grave să nu mai poată fi traşi la răspundere.

„Când cea mai înaltă instanţă este pusă în situaţia de a fi corectată în mod repetat de CJUE pentru că favorizează riscul de impunitate, problema nu mai este una tehnică. Este o problemă care vizează chiar raportarea României la dreptul Uniunii Europene”, a arătat fostul ministru.

Stelian Ion: Hotărârea ICCJ din 2024 este incompatibilă cu dreptul UE

Deputatul USR a explicat că decizia pronunţată de Înalta Curte în anul 2024 împiedica instanţele române să lase neaplicată Decizia ICCJ nr. 67/2022, chiar şi atunci când efectele acesteia puteau produce un risc sistemic de impunitate în cauzele privind fraude grave cu fonduri europene.

„CJUE este categorică: hotărârea pronunţată de ICCJ în 2024, prin care instanţele române erau împiedicate să respecte decizia CJUE şi să lase neaplicată Decizia ICCJ nr. 67/2022, invocând legalitatea şi interdicţia lex tertia, este incompatibilă cu dreptul Uniunii”, a afirmat Stelian Ion.

Potrivit acestuia, Curtea de Justiţie a arătat că hotărârea pronunţată anterior în cauza Lin nu încalcă principiul legalităţii şi nici interdicţia creării pe cale judiciară a unei norme noi, denumită „lex tertia”.

„Curtea arată că Hotărârea Lin nu încalcă nici principiul legalităţii, nici interdicţia lex tertia şi că instanţele române aveau obligaţia să nu aplice standardul creat de ICCJ atunci când acesta genera un risc sistemic de impunitate pentru fraudele grave împotriva intereselor financiare ale Uniunii”, a precizat deputatul.

El a adăugat că, potrivit interpretării date de CJUE, recursul în casaţie nu poate fi folosit pentru menţinerea unor soluţii contrare dreptului european.

„Mai mult, CJUE sugerează că recursul în casaţie nu poate deveni un instrument pentru perpetuarea unor soluţii contrare dreptului european”, a completat Stelian Ion.

Hotărârile definitive nu sunt repuse în discuţie

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că decizia Înaltei Curţi privind prescripţia nu trebuie aplicată în dosarele care se află încă pe rol şi care privesc fraude grave aduse intereselor financiare ale Uniunii.

CJUE a făcut însă o distincţie între cauzele aflate în curs de judecată şi hotărârile care au rămas definitive.

Curtea a precizat că dreptul Uniunii Europene nu obligă instanţele române să redeschidă dosarele soluţionate definitiv prin constatarea prescripţiei răspunderii penale în baza deciziei pronunţate de ICCJ în anul 2022.

„Având în vedere importanţa pe care o are principiul autorităţii de lucru judecat în dreptul Uniunii, acest drept nu impune repunerea în discuţie a hotărârilor care au dobândit autoritate de lucru judecat şi care au constatat, în aplicarea deciziei din anul 2022 a ICCJ, prescripţia răspunderii penale pentru fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii”, a arătat CJUE.

În schimb, Curtea a stabilit că o hotărâre atacată prin recurs în casaţie nu poate fi considerată, în principiu, ca având autoritate de lucru judecat, întrucât procedura judiciară nu a fost încheiată definitiv.