USRPLUS, reactie dura la adresa CCR: „Confirmare a blatului Citu – Ciolacu. Rolul CCR nu este de arbitru in jocurile interne PNL”
Liderul deputatilor USRPLUS, Ionut Mosteanu, are o reactie dura dupa ce CCR a decis sa discute despre sesizarea lui Citu privind motiunea de cenzura abia dupa Congresul PNL. „Rolul CCR este sa fie garantul respectarii Constitutiei, nu de arbitru in jocurile interne PNL”, subliniaza Mosteanu.
„CCR ne spune astazi ca putem suspenda si Constitutia pana dupa congresul PNL. CCR a decis ca dezbaterea pe sesizarea lui Citu va avea loc dupa congresul PNL.
Daca mai era nevoie de o confirmare a blatului Citu – Ciolacu, il avem astazi. Alianta PSD/Ciolacu – PNL/Citu, noul USL, nu au avut alt scop decat sa amane votul pe motiune pana dupa congresul PNL. Chiar daca asta au insemnat zile de abuzuri in Parlament, incalcarea legii si Constitutiei.
Intreaga Romanie a fost luata captiva de ‘echipa castigatoare’. Au aruncat Romania in criza politica prin excluderea USR PLUS de la guvernare si au reinfiintat USL-ul in Parlament, totul in plina criza sanitara, cresterea euro si explozia preturilor.
Cum ar fi ca romanii sa nu isi mai plateasca taxele si impozitele pana dupa congresul PNL?
Conform Constitutiei, motiunea ar fi trebuit dezbatuta si votata marti, dupa expirarea termenului constitutional de 3 zile. Orice depasire este o incalcare a Constitutiei. Poate asta ar fi trebuit sa fie grija CCR astazi, nu congresul PNL. Rolul CCR este sa fie garantul respectarii Constitutiei, nu de arbitru in jocurile interne PNL”, a anuntat Mosteanu.
Curtea Constitutionala a Romaniei urmeaza sa discute pe 28 septembrie sesizarea privind existenta unui conflict juridic dintre Parlament si Guvern pe tema motiunii de cenzura a USR PLUS si AUR, au precizat, joi, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.
Astfel, motiunea va fi discutata la trei zile dupa Congresul PNL, care are loc pe 25 septembrie. PSD si PNL au votat cot la cot in Parlament pentru a bloca votul la motiunea de cenzura.
Partile implicate au avut termen pana miercuri pentru a transmite Curti Constitutionale punctele de vedere.
Prim-ministrul a depus la Curtea Constitutionala o sesizare cu privire la existenta unui conflict juridic de natura constitutionala dintre Parlament si Guvern in care se invoca o conduita „neconstitutionala, deopotriva neloiala si abuziva, fata de autoritatea executiva”, intrucat motiunea de cenzura a fost initiata, depusa si comunicata cu „incalcarea dispozitiilor constitutionale ale articolului 113 alineat (2) din Constitutie”.
„In opinia noastra, exista un conflict in sensul articolului 146 litera e) din Constitutie, intrucat Parlamentul Romaniei, prin presedintele Camerei Deputatilor, a transmis Guvernului Romaniei o motiune de cenzura initiata, depusa si comunicata cu incalcarea dispozitiilor constitutionale ale articolului 113 alineat (2) din Constitutie, ceea ce se constituie intr-o conduita neconstitutionala, deopotriva neloiala si abuziva, fata de autoritatea executiva si care a generat o situatie conflictuala a carei origine rezulta chiar din textul constitutional. Astfel, in prezenta cerere, solicitam instantei de contencios constitutional sa constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Guvernul Romaniei, pe de alta parte, nascut din incalcarea dispozitiilor constitutionale cu privire la modul in care a fost initiata si depusa motiunea de cenzura, respectiv din incalcarea dispozitiilor constitutionale cu privire la modul in care motiunea de cenzura initiata si depusa contrar Constitutiei a fost comunicata ulterior Guvernului”, se explica in sesizare.
Potrivit documentului, „Parlamentul Romaniei, prin presedintele Camerei Deputatilor, a incalcat dispozitiile constitutionale cu privire la obligatia comunicarii motiunii de cenzura catre Guvern in aceeasi zi cu depunerea acesteia, in speta in data de 3 septembrie 2021. De asemenea, Parlamentul Romaniei, prin presedintele Camerei Deputatilor, cu incalcarea Constitutiei si a prevederilor regulamentare, a comunicat o motiune de cenzura initiata si depusa cu nerespectarea conditiilor constitutionale privind numarul minim de semnaturi valide care sa reflecte manifestarea de vointa a unei patrimi din numarul parlamentarilor la data initierii respectivei motiuni de cenzura”.
Aceste aspecte sunt de natura sa creeze o situatie juridica conflictuala generata de modul neconstitutional in care Parlamentul a inteles sa declanseze controlul parlamentar prin motiune de cenzura, cu consecinte „grave” asupra bunei desfasurari a activitatii Guvernului in planul politicii interne si externe a tarii, respectiv a bunei functionari a administratiei publice, sustine Executivul.
„Intr-un stat de drept in care principiul separatiei puterilor in stat este respectat, controlul parlamentar prin motiune de cenzura angajeaza un raport juridic intre Parlament (puterea legislativa) si Guvern (puterea executiva), control care trebuie insa subsumat principiului conformitatii derularii procedurilor parlamentare cu Legea fundamentala. In ceea ce priveste situatia litigioasa supusa judecatii Curtii Constitutionale, aceasta are un caracter juridic, intrucat vizeaza aspectele procedurale de rang constitutional privind initierea, depunerea si comunicarea motiunii de cenzura. Astfel, in opinia noastra, in derularea procedurilor prevazute de articolul 113 din Constitutie, Parlamentul a adoptat o conduita neconstitutionala, care nesocoteste conditiile de validitate necesar a fi intrunite pentru initierea, depunerea si comunicarea unei motiuni de cenzura, ceea ce are ca efect afectarea, vicierea etapelor ulterioare: a prezentarii, dezbaterii si, eventual, adoptarii respectivei motiuni de cenzura”, se mai explica in sesizarea catre CCR.
De asemenea, se adauga in document, situatia juridica litigioasa are natura constitutionala avand in vedere ca motiunea de cenzura tine de domeniul dreptului constitutional si reprezinta un instrument constitutional de realizare a controlului parlamentar asupra activitatii Guvernului, iar sesizarea vizeaza „interpretarea articolului 113 alineat (2) din Constitutie prin raportare la actele si faptele realizate de Parlamentul Romaniei, care, daca se constata a fi contrare normelor constitutionale, au generat si un blocaj constitutional din perspectiva deplinei si bunei desfasurari a activitatii Guvernului”.
„Totodata, prin raportare la rolul Curtii Constitutionale de garant al suprematiei Constitutiei si in considerarea atributiei sale constitutionale de a solutiona conflicte juridice de natura constitutionala intre autoritatile statului, exclusiv cu privire la procedura controlului parlamentar prin motiune de cenzura, invederam instantei de contencios constitutional ca singura solutie constitutionala pentru inlaturarea consecintelor juridice ale unei motiuni de cenzura initiate, depuse si comunicate cu incalcarea Constitutiei este admiterea prezentei cereri”, a transmis Guvernul.
